Legislatie Rural

 

• LEGEA nr.333 din 08.07.2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,valorilor si protectia persoanelor
• LEGEA nr.18 din 19.02.1991 privind fondul funciar
• LEGEA nr 427 din 23.03.2004 pentru aprobarea normelorprivind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund

 

---

 

LEGE Nr. 333 din 8 iulie 2003

privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 17 ianuarie 2007:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 151/2005;

- Legea nr. 9/2007.

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

(1) Paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea.

(2) Paza şi protecţia se realizează prin forţe şi mijloace militare sau civile, de către instituţiile specializate ale autorităţilor administraţiei publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deţinătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum şi de către societăţile specializate de pază şi protecţie.

ART. 2

(1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.

(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecţia personală la serviciile unor societăţi specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei legi.

ART. 3

(1) În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.

(2) Unităţile grupate pe un anumit spaţiu pot organiza, cu avizul poliţiei, paza în comun cu gardieni publici, pază proprie sau prin societăţile specializate de pază. Conducătorii acestor unităţi stabilesc forma de pază, obligaţiile şi răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.

(3) La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor.

(4) Protecţia demnitarilor români şi a celor străini pe timpul şederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora se asigură de Serviciul de Protecţie şi Pază, conform atribuţiilor prevăzute în legea specială de organizare şi funcţionare a acestuia.

(5) Protecţia magistraţilor, a poliţiştilor şi jandarmilor, precum şi a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor ameninţări, se asigură de Ministerul de Interne*), potrivit legii.

------------

*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Administraţiei şi Internelor.

 

ART. 4

Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1).

ART. 5

(1) Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.

(2) Pentru unităţile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliţiei nu este obligatoriu.

(3) Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi şi amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, consemnul posturilor, legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor şi modul de acţiune în diferite situaţii. De asemenea, vor fi prevăzute şi regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului unităţii, precum şi documentele specifice serviciului de pază.

(4) În cazul unităţilor în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale gardienilor publici sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu comandanţii/şefii acestor efective.

(5) Documentele specifice necesare executării şi evidenţei serviciului de pază, cu excepţia celui executat cu efective de jandarmi, şi modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

 

CAP. 2

Formele de pază

 

SECŢIUNEA 1

Paza cu efective de jandarmi

 

ART. 6

(1) Paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură şi artă, ale unor instituţii din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice străine, a sediilor unor organizaţii internaţionale, precum şi a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi.

(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura şi la sediile unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul ţării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.

(3) Unităţile bugetare şi sediile misiunilor diplomatice, precum şi unităţile de interes strategic care deţin instalaţii ori obiective de o deosebită importanţă naţională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Obiectivele de importanţă deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace şi se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.

(5) Obiectivele şi valorile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi personalul, mijloacele materiale şi financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul de interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2).

(7) Prin situaţii care nu suferă amânare se înţelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine şi tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafeţe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi situaţiile în care organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenţie.

(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condiţiile alin. (6), se ridică după încetarea situaţiei deosebite care a impus instituirea acesteia.

(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), respectiv prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situaţiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligaţiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.

(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenţionarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.

(11) În situaţia în care unităţile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi îşi schimbă, îşi restrâng sau îşi încetează activitatea ori renunţă la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili şi modalităţile de redistribuire a efectivelor disponibilizate şi a alocaţiilor bugetare aprobate în acest sens.

(12) Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condiţiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi şi prin planul de pază întocmit.

ART. 7

(1) Unităţile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unităţile de jandarmi, la nivelul eşalonului care are organ financiar propriu.

(2) Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul de Interne, potrivit legii.

(3) Serviciul de pază se poate efectua şi în condiţiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.

(4) Condiţiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Veniturile realizate din pază şi prestarea altor servicii, organizate şi executate, potrivit legii, de unităţile de jandarmi se reţin integral de către acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital.

ART. 8

(1) Paza cu efective de jandarmi se organizează şi se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.

(2) Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleaşi sporuri pentru condiţii periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca şi personalul din obiectivul respectiv.

ART. 9

În unităţile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcţionează şi paza proprie, cu gardieni publici sau prin societăţi specializate de pază şi protecţie, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat şi condus de către jandarmerie.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Paza cu gardieni publici şi paza proprie

 

ART. 10

Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condiţiile legii, şi prin Corpul gardienilor publici, conform Legii nr. 26/1993*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici.

------------

*) Legea nr. 26/1993 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 371/2004.

 

ART. 11

Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor şi valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea, punctele de acces şi cu alte criterii specifice.

ART. 12

(1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii.

(2) În funcţie de numărul personalului de pază, conducerea unităţii va numi un şef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecţia, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament şi mijloace de protecţie, precum şi pentru instruirea, planificarea şi controlul acestuia.

(3) La unităţile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din şeful serviciului de pază şi şeful de tură.

(4) La celelalte unităţi unde numărul de paznici este sub 20, activităţile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unităţii.

(5) Şeful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unităţii şi stabileşte împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.

ART. 13

(1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază. Se asimilează personalului de pază şi persoanele care cumulează atribuţiile de pază cu alte atribuţii de serviciu.

(2) Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecţie şi însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.

ART. 14

(1) Cu avizul poliţiei, personalul din paza proprie a unităţilor poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene şi alte mijloace, în raport cu importanţa obiectivelor, a bunurilor şi valorilor păzite.

(2) La unităţile unde funcţionează paza proprie şi paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea şi controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Paza în mediul rural

 

ART. 15

Unităţile situate pe teritoriul localităţilor rurale îşi organizează paza conform prevederilor prezentei legi.

ART. 16

Persoanele fizice sau juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole îşi pot organiza, în asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.

ART. 17

Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.

ART. 18

(1) În localităţile rurale se organizează paza comunală.

(2) Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor şi răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.

(3) Întocmirea planului de pază, instruirea şi controlul personalului de pază din localităţile rurale se efectuează de către organele locale de poliţie sau de structurile implicate în activitatea de pază.

(4) Modalităţile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege.

(5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum şi procurarea de echipamente de protecţie, însemne şi mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.

(6) *** Abrogat

(7) *** Abrogat

(8) *** Abrogat

(9) *** Abrogat

(10) *** Abrogat

ART. 19 *** Abrogat

 

SECŢIUNEA a 4-a

Paza şi protecţia prin societăţi specializate

 

ART. 20

(1) Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale private care se constituie şi funcţionează potrivit legislaţiei comerciale şi prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri şi valori importante, în condiţii de maximă siguranţă a acestora, precum şi protecţia persoanelor.

(2) Societăţile specializate de pază şi protecţie funcţionează în baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, pentru cel puţin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii poate constitui temei pentru anularea licenţei de funcţionare.

(3) Pentru obţinerea licenţei de funcţionare este necesară întrunirea următoarelor condiţii:

a) prezentarea regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii;

b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicaţii, cu mijloacele audio-video, aparatura de recunoaştere şi identificare, sistemele de alarmă împotriva efracţiei, sistemele de cronometrare şi numărare, cu centrele de supraveghere şi dispeceratele, tehnica de calcul şi softul utilizat, cu armamentul şi alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societăţii, în funcţie de obiectul de activitate;

c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societăţii şi a însemnelor distinctive înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;

d) prezentarea notificării prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;

e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare;

f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activităţi de pază şi protecţie.

(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:

a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;

b) servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;

c) servicii de protecţie personală specializată, denumită gardă de corp, şi servicii de consultanţă în domeniu.

(5) Prin servicii de pază se înţelege:

a) paza proprietăţii împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;

b) paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor acţiuni producătoare de pagube materiale;

c) detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă;

d) paza proprietăţii intelectuale;

e) paza mediului înconjurător;

f) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de pază.

(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante se înţelege:

a) organizarea şi asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanţă deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul serviciului îl denumeşte astfel;

b) organizarea şi asigurarea pazei transportului unor date şi informaţii, indiferent de suportul pe care acestea se află şi de modalitatea aleasă pentru transmitere;

c) organizarea şi asigurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicaţii;

d) organizarea şi asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiţii de maximă siguranţă;

e) furnizarea către autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activităţii de transport.

(7) Prin serviciu de protecţie specializată a persoanei - gardă de corp - se înţelege:

a) protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanei aflate sub protecţie;

b) protejarea persoanei aflate sub protecţie împotriva hărţuirii, pedepsită de lege;

c) protejarea persoanei aflate sub protecţie în timpul transportului;

d) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de protecţie.

(8) Prin serviciu de consultanţă se înţelege:

a) asistenţă cu privire la activităţile care fac obiectul prevederilor alin. (5) - (7);

b) întocmirea de analize, evaluări şi rapoarte asupra riscurilor la adresa securităţii persoanei, proprietăţii sau mediului.

(9) Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie trebuie să obţină avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, după caz, în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea respectivă.

(10) Unitatea de poliţie competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetăţenie română sau cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuţiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetăţenească şi nu a suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

ART. 21

(1) Personalului din societăţile specializate de pază şi protecţie îi este interzis să culeagă date şi informaţii.

(2) În situaţia în care intră în posesia unor date şi informaţii care vizează siguranţa naţională, personalul menţionat la alin. (1) are obligaţia să informeze, de îndată, autorităţile competente cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

ART. 22

(1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, conform legii.

(2) Plata serviciilor de pază şi protecţie prestate de către societăţile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.

(3) Societăţile specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a păstra evidenţa contractelor în registre speciale.

(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie nu pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii între acestea, precum şi cu cele ale autorităţilor publice ori ale organismelor internaţionale la care România este parte.

(5) Modelul echipamentului personalului de pază şi protecţie se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se inscripţionează cu denumirea şi sigla societăţii, aprobate cu ocazia acordării licenţei. Pe autovehiculele din dotarea societăţilor specializate se inscripţionează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licenţă de către poliţie şi numerele de telefon ale societăţii. Montarea şi folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăţilor de pază şi protecţie sunt interzise.

(6) Societăţile specializate de pază şi protecţie se pot asocia cu societăţi sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Garda de corp

 

ART. 23

(1) Garda de corp se asigură de către societăţile specializate de pază şi protecţie care au primit licenţă în acest scop, numai prin personal special atestat.

(2) Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societăţile specializate de pază şi protecţie prevăzute la alin. (1).

ART. 24

Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activităţile desfăşurate să respecte legile în vigoare şi să nu lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

 

CAP. 3

Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante, precum şi a transporturilor cu caracter special

 

ART. 25

(1) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şi artă, se asigură cu mijloace de transport anume destinate şi se realizează, după caz, cu jandarmi, gardieni publici, personal propriu sau al unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.

(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniţii, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanţe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate şi se asigură cu efective de jandarmi, cu excepţia celor organizate şi executate cu efective ale Ministerului Apărării Naţionale.

(3) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.

ART. 26

(1) Paza transporturilor de bunuri şi valori sau a celor cu caracter special se organizează şi se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu şi în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparţinând unor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile şi valorile de transportat, condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se transportă, situaţia operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general şi particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice şi de autoapărare, modul de acţiune în diferite situaţii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori importante ori cele speciale se efectuează pe timp de zi.

(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puţin o persoană înarmată, în cadrul localităţii, şi de minimum două, în afara acesteia.

(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a celor speciale, prevăzute la art. 25, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unităţii care asigură efectivele de pază şi cel al unităţii beneficiare, prin planul de pază şi prin contract.

(6) Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor şi valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiţii corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:

a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;

b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum şi pentru echipajele care asigură paza acestora;

c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.

(7) Bunurile şi valorile prevăzute la art. 25 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înţelegerii dintre părţi.

ART. 27

(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor şi valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 25, se certifică, potrivit legii, de către un laborator sau de un organism de certificare abilitat, care stabileşte, conform standardelor, clasa de siguranţă în care se încadrează. Acestea se amenajează în mod corespunzător, se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare, destinate să asigure securitatea deplină a persoanelor însoţitoare, a bunurilor, valorilor şi produselor speciale transportate, şi se echipează cu tehnică de transmisiuni radio pe frecvenţele aprobate conform legii.

(2) Pe timpul transporturilor bunurilor şi valorilor importante sau al celor cu caracter special în afara localităţilor sau când situaţia din zonă o impune, conducătorul unităţii va asigura cel puţin un echipaj de însoţire pentru paza şi protecţia bunurilor sau a valorilor respective.

(3) Transporturile de bunuri sau valori importante ori cele cu caracter special vor fi monitorizate de poliţie şi jandarmerie, după caz.

(4) Autovehiculele care în mod curent sunt folosite pentru transportul unor valori de mai mică importanţă vor fi prevăzute cu casete metalice fixate pe caroserie, dotate cu încuietori, sistem de alarmare, şi vor fi însoţite de una sau mai multe persoane, desemnate din cadrul unităţii respective, sau de agenţi de pază. Certificarea acestor autovehicule nu este obligatorie.

 

CAP. 4

Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

SECŢIUNEA 1

Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

 

ART. 28

(1) Conducătorii unităţilor care deţin bunuri, valori şi suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat sunt obligaţi să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea caracter.

(2) Proiectele ce vizează măsurile prevăzute la alin. (1) se avizează de către instituţiile abilitate, potrivit actelor normative ce privesc protecţia informaţiilor clasificate.

(3) Elementele de protecţie mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării şi manipulării bunurilor şi valorilor de orice fel trebuie să fie certificate că rezistă la efracţie, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.

(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, tezaure, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori.

(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente electronice compus din: centrala de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare de prezenţă, antişoc şi acustice, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, de natură să asigure o protecţie corespunzătoare obiectivelor şi persoanelor.

(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, se avizează şi se controlează potrivit prevederilor alin. (2).

(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc în conformitate cu normele tehnice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. 29

(1) În cadrul măsurilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conducătorii unităţilor prestatoare, precum şi ai unităţilor beneficiare sunt obligaţi să asigure numai folosirea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi de alarmare împotriva efracţiei care sunt certificate.

(2) Certificarea calităţii mijloacelor de protecţie mecano-fizice prevăzute la alin. (1) şi a componentelor acestora, produse în România sau importate, se face de către un laborator de încercări din ţară, autorizat şi acreditat, potrivit legii.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) unităţile din cadrul structurilor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

 

ART. 30

În proiectele de execuţie a construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare şi transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi instalarea sistemelor tehnice de pază şi alarmare împotriva efracţiei.

ART. 31

Se interzice comercializarea, în orice mod, a mijloacelor de alarmare împotriva efracţiei, a mijloacelor de protecţie mecano-fizice sau a componentelor acestora fără prezentarea certificatului de calitate, eliberat de un laborator autorizat din ţară, a standardului naţional sau internaţional şi fără precizarea clasei de siguranţă în care se încadrează, conform normelor europene.

ART. 32

Beneficiarii, conducătorii şi personalul societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecano-fizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.

ART. 33

Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se face în raport cu importanţa bunurilor şi a valorilor ce urmează a fi apărate şi cu categoria de importanţă a construcţiei de către societăţile de asigurare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Licenţierea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei

 

ART. 34

(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfăşura activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sau a componentelor acestora numai pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, reînnoită la fiecare 3 ani, şi cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de zile.

(2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să comunice în scris unităţii de poliţie competente orice modificare intervenită în structura şi organizarea activităţii pentru care a fost eliberată licenţa.

(3) Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora se avizează de inspectoratele de poliţie judeţene sau de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia societatea îşi are sediul ori persoana fizică, domiciliul.

ART. 35

(1) Societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informaţii, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licenţă, precum şi instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activităţi.

(2) Conducătorii societăţilor specializate în proiectarea, producerea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, aprobate cu ocazia acordării licenţei.

(3) Societăţile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăţi sau firme de profil străine, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare

 

ART. 36

(1) Unităţile de jandarmi, Corpul gardienilor publici, societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă care să monitorizeze şi să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenţie.

(2) Înfiinţarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare de către Inspectoratul General al Poliţiei Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.

(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.

(4) Intervenţia echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonaţii conectaţi se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al corpurilor gardienilor publici ori al societăţilor specializate de pază şi protecţie.

(5) În situaţiile în care intervenţia este confirmată şi forţele proprii sunt depăşite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunţă unitatea de poliţie competentă, în vederea prinderii infractorilor şi a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceştia vor fi predaţi de îndată unităţilor de poliţie competente teritorial.

(6) Menţionarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare şi transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.

 

CAP. 5

Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp

 

SECŢIUNEA 1

Selecţia şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp

 

ART. 37

Răspunderea pentru selecţia, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp revine angajatorului.

ART. 38

Personalul cu atribuţii de pază se compune din: agenţi de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoţitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii ori desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază.

ART. 39

Persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie cetăţean român sau cetăţean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European şi să aibă vârsta de cel puţin 18 ani;

b) să fie apt medical pentru exercitarea funcţiei;

c) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;

d) să fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.

ART. 40

(1) Angajarea personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat de poliţie, a certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională, a certificatului de cazier judiciar şi, după caz, a avizului poliţiei pentru portarmă.

(2) Sunt exceptate de la obligaţia obţinerii certificatului profesional prevăzut la alin. (1) persoanele care fac dovada că provin din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) Pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, atestatul prevăzut la alin. (1) se poate elibera de poliţie pe baza documentelor doveditoare eliberate de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atestarea şi pregătirea personalului de pază şi gardă de corp

 

ART. 41

(1) Atestarea personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp se face după obţinerea avizului din partea organelor de poliţie şi absolvirea unor cursuri de calificare, cu durată minimă de 90 de zile, contra cost, organizate de Jandarmeria Română, Serviciul de Protecţie şi Pază, corpurile gardienilor publici sau societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi de alte persoane juridice care au înscris în obiectul de activitate această prestaţie, avizate de Ministerul de Interne.

(2) Cursurile de calificare se desfăşoară pe baza unei tematici specifice, avizată, după caz, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române sau Serviciul de Protecţie şi Pază, şi se finalizează prin examinarea absolvenţilor de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai poliţiei sau jandarmeriei şi ai autorităţii publice care răspunde de ocuparea şi formarea profesională.

(3) După susţinerea examenului şi obţinerea certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională, absolventului i se eliberează de către Inspectoratul General al Poliţiei Române atestatul în baza căruia va putea exercita profesia de agent de pază sau gardă de corp.

(4) Înscrierea la cursurile de calificare se face pe baza cererii candidatului, a documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 39 şi a avizului poliţiei.

(5) Personalul de pază şi garda de corp, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 39, se verifică şi se avizează, în termen de 30 de zile de la data solicitării, de către unitatea de poliţie competentă teritorial.

(6) Solicitarea avizării se face de către conducătorul unităţii care organizează cursurile de calificare sau, după caz, al celei unde este angajat personalul de pază sau garda de corp.

(7) Este interzisă admiterea la cursurile de calificare a candidaţilor care nu au obţinut avizul poliţiei.

(8) În cazul săvârşirii de infracţiuni cu intenţie sau abateri în legătură cu serviciul, pentru care legislaţia muncii prevede desfacerea contractului de muncă, avizul poliţiei este anulat de drept, iar atestatul este retras, acest lucru comunicându-se unităţii de poliţie competente teritorial, în vederea excluderii din evidenţa centralizată.

(9) Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), care deţin secrete de stat sau care desfăşoară activităţi de interes strategic, sunt obligaţi să solicite, pe lângă avizul poliţiei prevăzut la alin. (4), şi avizul Serviciului Român de Informaţii, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Dotarea personalului de pază

 

ART. 42

Angajatorii sunt obligaţi să doteze personalul de pază şi gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive şi, după caz, echipament de protecţie, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.

ART. 43

Personalul de pază sau gardă de corp are obligaţia de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, precum şi cu denumirea unităţii la care este angajat.

ART. 44

(1) Uniforma şi însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripţionată numai cu denumirea şi sigla societăţii angajatoare.

(2) Este interzis societăţilor private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice. Societăţilor private de pază li se interzice şi folosirea de cagule, măşti pentru protecţia feţei şi cătuşe metalice.

ART. 45

(1) În raport cu importanţa şi natura obiectivelor, bunurilor şi valorilor păzite, cu avizul poliţiei sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică şi alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.

(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliţie sau jandarmerie, a planului de pază/protecţie a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri şi valori importante sau speciale.

ART. 46

(1) Armamentul şi muniţia se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliţie sau jandarmi competentă teritorial.

(2) Cel puţin semestrial, sub supravegherea unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază şi gardă de corp dotat cu arme de foc.

(3) Contravaloarea muniţiei consumate se suportă de angajator.

 

CAP. 6

Atribuţiile personalului de pază şi gardă de corp

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile personalului de pază

 

ART. 47

Personalul de pază este obligat să cunoască şi să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate.

ART. 48

În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:

a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităţilor păzite;

b) să păzească obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază şi să asigure integritatea acestora;

c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne;

d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri;

e) să încunoştinţeze de îndată şeful său ierarhic şi conducerea unităţii beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;

f) în caz de avarii produse la instalaţii, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice şi în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunoştinţă celor în drept asemenea evenimente şi să ia primele măsuri pentru limitarea consecinţelor evenimentului;

g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea unităţii şi poliţia;

h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz de dezastre;

i) să sesizeze poliţia în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unităţii şi să-şi dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliţiei pentru prinderea infractorilor;

j) să păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii;

k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

l) să poarte uniforma şi însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepţia locurilor de muncă unde se impune o altă ţinută;

m) să nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;

n) să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea unităţii despre aceasta;

o) să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit nelegale, şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;

p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum şi orice alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit planului de pază;

q) să respecte consemnul general şi particular al postului.

ART. 49

Şeful formaţiei de pază, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48, are şi următoarele atribuţii:

a) să organizeze, să conducă şi să controleze activitatea de pază, precum şi modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;

b) să informeze de îndată conducerea unităţii şi poliţia despre evenimentele produse pe timpul activităţii de pază şi să ţină evidenţa acestora;

c) să propună conducerii unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii de pază;

d) să ţină evidenţa armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;

e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile gărzii de corp

 

ART. 50

(1) În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48 lit. d) şi j) - o), şi următoarele obligaţii specifice:

a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;

b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;

c) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activităţi care depăşesc limita atribuţiilor sale legale;

d) să anunţe unitatea de poliţie de îndată ce intră în posesia unor date sau informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor infracţiuni;

e) să oprească şi să imobilizeze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecţia şi să le predea de îndată la cea mai apropiată unitate de poliţie, fără a-şi abandona atribuţiile de gardă de corp;

f) să participe, la cererea autorităţilor statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligaţiile faţă de persoana pe care o are în pază;

g) să coopereze cu autorităţile statului care au atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

(2) Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituţiilor publice.

ART. 51

Modul de acţiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabileşte prin planul de protecţie întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliţie competentă teritorial.

 

CAP. 7

Obligaţiile conducătorilor de unităţi

 

ART. 52

Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcţionează sisteme de pază, au următoarele obligaţii:

a) răspund de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin, cu orice titlu;

b) analizează temeinic nevoile stricte de pază şi stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea unităţilor respective, cu specificul producţiei şi cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza şi stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unităţii de jandarmi care a aprobat planul de pază;

c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecţionarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;

d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază şi controlează modul în care acesta îşi execută atribuţiile de serviciu;

e) asigură executarea amenajărilor şi a instalaţiilor necesare desfăşurării serviciului de pază, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor tehnice de legătură, de pază şi de alarmă împotriva efracţiei;

f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă şi însemne distinctive, în condiţiile legii;

g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici ori cele ale societăţilor specializate destinate serviciului de pază şi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a acestuia;

h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, numai cu societăţile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici cărora li s-a acordat licenţa, după caz, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române;

i) asigură spaţiile şi amenajările necesare păstrării în deplină siguranţă a armamentului şi a muniţiei destinate serviciului de pază;

j) stabilesc reguli privind accesul şi circulaţia în interiorul obiectivului păzit;

k) stabilesc responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, în ceea ce priveşte paza şi siguranţa utilajelor şi instalaţiilor.

ART. 53

Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 52 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial.

 

CAP. 8

Obligaţiile Ministerului de Interne

 

ART. 54

Ministerul de Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de pază şi protecţie pe teritoriul României.

ART. 55

În scopul asigurării pazei şi a siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Poliţiei Române îi revin următoarele atribuţii principale:

a) avizează planurile de pază ale unităţilor la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă, în condiţiile existenţei documentelor care atestă dreptul de proprietate sau, după caz, dreptul de folosinţă asupra obiectivului;

b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unităţi în pregătirea personalului de pază şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;

c) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate de pază şi emite avizul pentru conducătorii acestora, în condiţiile legii;

d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;

e) avizează personalul care solicită să urmeze cursuri de calificare în domeniul pazei şi gărzii de corp;

f) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi gardă de corp;

g) avizează planurile tematice pentru cursurile de atestare profesională a personalului de pază;

h) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracţiei, propuse a se instala în unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1);

i) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază şi gardă de corp;

j) acordă asistenţă în organizarea activităţii de pază şi gardă de corp şi asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituţiilor publice autorizate prin lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare să deţină şi să folosească arme de foc şi muniţii, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

k) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;

l) controlează modul în care se respectă dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor, precum şi a celor privind garda de corp şi stabileşte măsurile ce urmează să fie luate;

m) avizează regulamentele de organizare şi funcţionare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;

n) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate în activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora şi de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licenţa acestora, în condiţiile legii;

o) avizează conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;

p) avizează personalul de pază şi gardă de corp pentru portarmă;

q) controlează şi îndrumă activitatea societăţilor specializate;

r) ţine evidenţa licenţelor, atestatelor şi a avizelor acordate, precum şi a celor retrase şi furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază şi protecţie, date în acest sens.

ART. 56

În scopul asigurării pazei şi siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuţii principale:

a) asigură paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor unor valori importante sau speciale, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului de interne, în condiţiile prezentei legi;

b) avizează planurile de pază la unităţile la care paza este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă;

c) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor în pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit armamentul necesar, în vederea dotării personalului de pază, şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază a instituţiilor publice autorizate;

d) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;

e) organizează cursuri de calificare şi avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi gardă de corp;

f) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru unităţile unde funcţionează pază mixtă cu jandarmi.

 

CAP. 9

Răspunderi şi sancţiuni

 

ART. 57

Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.

ART. 58

Desfăşurarea de activităţi de pază sau protecţie, de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora fără atestat sau fără licenţa de funcţionare prevăzută de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

ART. 59

Implicarea conducătorilor unităţilor cu pază proprie, ai societăţilor specializate de pază şi protecţie, a personalului propriu în: desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autorităţile publice competente, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

ART. 60

Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte:

a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi la art. 18 alin. (2) şi (3);

b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 25, art. 27 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 29 alin. (1);

c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1), şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;

d) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispoziţiilorart. 20 alin. (10), art. 22 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39;

e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 48 - 51;

f) neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiilor prevăzute la art. 52;

g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 41 alin. (7) şi (9) şi ale art. 42;

h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracţiei sau de componente ale acestora cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), precum şi nerespectarea prevederilor art. 30 şi 31;

i) refuzul de a asigura accesul reprezentanţilor autorităţilor publice aflaţi în exerciţiul funcţiunii, al personalului poliţiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuţiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracţie şi în organizarea activităţii de gardă de corp;

j) depăşirea limitelor obiectului de activitate al societăţii specializate sau al corpurilor gardienilor publici;

k) refuzul de a furniza datele, informaţiile sau documentele solicitate de către reprezentanţii autorităţilor publice competente, potrivit legii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii;

l) executarea, în fapt, a atribuţiilor de organizare şi funcţionare a activităţii societăţilor specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;

m) nerespectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării licenţei de funcţionare.

ART. 61

Contravenţiile prevăzute la art. 60 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. g) - m);

b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. a) - d) şi f);

c) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, contravenţia prevăzută la lit. e).

ART. 62

(1) Licenţa de funcţionare se anulează în următoarele cazuri:

a) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. i) - k), dacă făptuitorul are calitatea de conducător al societăţii care are ca obiect de activitate paza şi/sau protecţia, precum şi a contravenţiilor prevăzute la art. 60 lit. l) şi m);

b) la repetarea, în interval de un an, a faptelor care atrag măsura suspendării;

c) la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 59;

d) la săvârşirea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie, ai celor licenţiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei ori al componentelor acestora sau al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infracţiuni în legătură cu activitatea acestor societăţi.

(2) Anularea licenţei de funcţionare se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată şi se comunică oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea specializată de pază şi protecţie, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenţie sau a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - d), anularea licenţei se dispune în baza actului de constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi are sediul societatea sancţionată, şi se comunică Inspectoratului General al Poliţiei Române şi societăţii respective.

(5) După anularea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.

(6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti nu se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.

(7) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române se organizează evidenţa informatizată a tuturor societăţilor care au primit licenţă de funcţionare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi monitorizării acestor sisteme.

ART. 63

(1) Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Inspectoratului General al Poliţiei Române şi se ia în mod obligatoriu în următoarele situaţii:

a) persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul;

b) persoana a fost sancţionată contravenţional de cel puţin două ori în 6 luni pentru încălcarea dispoziţiilor art. 48 - 50 sau a normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;

c) persoana şi-a pierdut aptitudinile fizice necesare în vederea îndeplinirii funcţiei de paznic sau gardă de corp ori a fost declarată iresponsabilă, potrivit legii.

(2) Măsura retragerii atestatului se propune de agentul constatator care s-a sesizat că personalul de pază sau gardă de corp se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se dispune de către unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se de îndată angajatorului şi persoanei sancţionate.

(3) Persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiţie, în condiţiile legii.

(4) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române va fi organizată o evidenţă informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de pază, precum şi a celor cărora le-au fost retrase atestatele de către unităţile competente ale Ministerului de Interne.

ART. 64

Săvârşirea într-un interval de 3 luni a cel puţin două dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. g) şi h) atrage suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal.

ART. 65

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor ce le revin, potrivit legii.

ART. 66

Contravenţiilor prevăzute la art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

ART. 67

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.

 

CAP. 10

Dispoziţii finale

 

ART. 68

(1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

(2) Serviciul de Protecţie şi Pază coordonează acţiunea tuturor forţelor de pază şi protecţie de la unităţile care beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competenţa sa îşi desfăşoară activitatea permanent sau temporar.

ART. 69*)

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se vor stabili:

a) normele metodologice privind eliberarea, suspendarea şi anularea licenţelor şi a avizelor prevăzute de prezenta lege;

b) normele tehnice care trebuie respectate cu ocazia proiectării şi realizării sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;

c) documentele specifice necesare executării şi evidenţei serviciului de pază şi modelele acestora;

d) documentele pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire şi atestare a personalului de pază.

------------

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

 

ART. 70

Societăţile specializate de pază şi protecţie şi cele care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obţină licenţele şi avizele de funcţionare, completându-şi, după caz, regulamentele de organizare şi funcţionare cu activităţile prevăzute de lege.

ART. 71

Personalul de pază care nu a urmat cursurile de calificare în condiţiile prevăzute la cap. V şi care este încadrat în una dintre formele de pază prevăzute la secţiunile 2 - 5 ale cap. II va fi supus atestării în condiţiile prezentei legi, în termen de un an de la data intrării în vigoare a acesteia.

ART. 72

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La aceeaşi dată, Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 23 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

 

---

 

 

LEGE Nr. 18 din 19 februarie 1991 *** Republicată

Legea fondului funciar

 

 

Textul Legii nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, a fost actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 20 iulie 2006:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 218/1998;

- Legea nr. 54/1998, abrogată prin Legea nr. 247/2005;

- Legea nr. 218/1998;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002;

- Legea nr. 545/2001;

- Legea nr. 400/2002;

- Legea nr. 247/2005;

- Legea nr. 358/2005;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 263/2006;

- Legea nr. 263/2006;

- Legea nr. 341/2006.

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.

ART. 2

În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:

a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;

b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;

e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

ART. 3

În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.

ART. 4

(1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat.

(2) Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.

(3) Administrarea domeniului de interes public naţional se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi.

(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilităţi publice.

ART. 5

(1) Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.

ART. 6

Domeniul privat al statului şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

ART. 7

Fondul funciar şi, în mod corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

 

CAP. 2

Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

 

ART. 8

(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

(4) Prin familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.

ART. 9

(1) Persoanele cărora li s-ar reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.

(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de pană la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5% .

(3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, până la data de 31 decembrie 1998, sub sancţiunea decăderii din termen.

(4) Cererea va cuprinde:

a) numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia;

b) calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;

c) suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.

(5) La cerere se va anexa:

a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fişa de punere în posesie;

b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate în plus;

c) o declaraţie în care se va menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori.

(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.

(7) Pentru cererile depuse prin poştă, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de înregistrare a cererii şi data acesteia.

(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat să primească cererea şi să o înregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu cuprinde toate menţiunile precizate la alin. (4) şi dacă nu este însoţită de toate actele prevăzute la alin. (5). În acest caz, primarul sau secretarul este obligat să comunice solicitantului ca, până la data de 31 decembrie 1998, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decăderii acestuia din termen.

(9) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât răspunderea administrativă şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune-interese.

(10) După data de 31 decembrie 1998, prevăzută la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, să întocmească situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanţa fondului funciar pe localitate - comună, oraş sau municipiu - în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Înlăuntrul acestui termen primarul le va transmite prefectului, sub semnătură.

(11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe care le va transmite, în acelaşi termen, Departamentului pentru Administraţie Publică Locală.

(12) După întocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţară, prin lege se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite.

ART. 10

(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum şi persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori deţin în orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a da secretarului consiliului local o declaraţie în care vor menţiona suprafaţa de teren agricol atribuită sau, respectiv, deţinută efectiv, în una sau mai multe localităţi, iar pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.

(2) Persoanele fizice vor face declaraţia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentanţii lor.

ART. 11

(1) Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.

(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.

(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. 12

(1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.

(2) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

(3) Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre**) a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

(4) Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informaţii de interes public şi sunt deschise liberului acces al cetăţenilor. Asigurarea accesului la aceste informaţii de interes public se face în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

------------

*) Potrivit art. 137 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, prefectul emite ordine.

**) A se vedea regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001.

 

ART. 13

(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

ART. 14

(1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

(2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie.

(3) În cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.

(4) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehnice existente în cooperativele agricole de producţie pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

ART. 15

(1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de producţie, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producţie fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.

(3) De prevederile alin. (2) beneficiază şi persoanele deţinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spadă" şi moştenitorii lor, care au optat şi cărora li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu excepţia celor care l-au înstrăinat.

(4) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafaţă de 10.000 mp în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, aceşti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.

ART. 16

(1) În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de producţie au fost comasate şi terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceştia nu au preluat în compensaţie alte terenuri, la cererea lor sau a moştenitorilor, ei vor fi repuşi în proprietate şi li se vor restitui suprafeţele în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie.

(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

ART. 17

(1) În localităţile cu cetăţeni români, aparţinând minorităţii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor, suprafeţe de teren din rezerva aflată la dispoziţia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.

(2) La atribuire, se va avea în vedere suprafaţa de teren pe care aceştia au avut-o în proprietate, fără a se depăşi 10 ha de familie, în echivalent arabil.

ART. 18

(1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.

(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producţie care nu sunt atribuite conformart. 14 - 17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţa cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptăţite, potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social.

ART. 19

(1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 mp, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 14 - 16.

(3) Se pot atribui, la cerere, în folosinţă agricolă, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitate, dacă nu are teren în proprietate în această localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, oraşului sau municipiului, după caz.

(4) Atribuirea în folosinţă nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectivă s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).

(5) La plecarea prin localitate persoanele menţionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investiţiile făcute, cu consimţământul prealabil al proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuită.

ART. 20

În situaţia în care în unele cooperative agricole de producţie nu mai rămâne teren disponibil pentru a se atribui suprafaţa minimă prevăzută la art. 8, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1) şi (2), comisia va hotărî reducerea în cotă proporţională a suprafeţei ce se repartizează pentru a se atribui terenuri în proprietate şi acestor categorii.

ART. 21

(1) În localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris şi se obligă să lucreze această suprafaţă.

(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puţin din alte localităţi, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comună, oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pământul primit, renunţând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.

ART. 22

(1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităţilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafaţă de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparţinând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mânăstirilor, în măsura în care toate aceste aşezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producţie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafeţe restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren agricol care reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 5 ha, în cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, în cazul mânăstirilor şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.

(4) Dispoziţiile art. 9 rămân aplicabile.

(5) Pentru parohiile, schiturile şi mânăstirile din mediul urban, consiliile şi organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile alin. (3) şi (4).

(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor unităţi de cult, astfel:

a) centrul patriarhal, până la 200 ha;

b) centrele eparhiale, până la 100 ha;

c) protoieriile, până la 50 ha;

d) parohiile din mediul urban, până la 10 ha;

e) filialele din mediul rural şi urban, până la 10 ha.

ART. 23

(1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădină din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie.

(2^1) În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.

(3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.

(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

ART. 24

(1) Terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.

(1^1) Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.

(2) Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri.

ART. 25

(1) În cazul în care cooperativa agricolă de producţie a atribuit loturi în folosinţă unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foştilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deţinătorilor iniţiali sau a moştenitorilor acestora.

(2) Persoanele care au primit terenuri în condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investiţii au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.

(3) Prin investiţii, în sensul alin. (2), se înţelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.

ART. 26

(1) Terenurile situate în intravilanul localităţii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moştenitori, trec în proprietatea comunei, oraşului sau a municipiului, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosinţă celor care solicită să-şi construiască locuinţe şi nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.

(2) Până la efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise şi folosite conform destinaţiei avute.

ART. 27

(1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile.

(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

(2^1) Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

(2^2) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.

(4) Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

(4^1) Primarul va afişa lunar suprafaţa constituită sau reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.

(5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a societăţilor agricole în cauză.

(6) La desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 28

(1) Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală.

(2) Sumele recuperate în condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmează destinaţia celor prevăzute la art. 27.

(3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanţul de lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului Bucureşti, învestit cu atribuţii de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.

(4) Actele de constatare a datoriilor faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice, rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de către Ministerul Finanţelor Publice, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

ART. 29

(1) Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de producţie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile de vii şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinţa.

(2) Drepturile foştilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociaţie.

(3) Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie, dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creanţelor se va face de către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.

(4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din preţul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de producţie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, care vor fi atribuite foştilor cooperatori.

(5) În termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, se vor stabili drepturile băneşti ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).

(6) Foştii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proporţional cu suprafaţa de teren adusă în cooperativa agricolă de producţie, în echivalent arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.

(7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vând în termen de un an de la data desfiinţării cooperativei agricole de producţie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, şi în administrarea primăriilor.

(8) Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodăreşti şi de industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operaţiunilor de lichidare.

(9) Construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi în administrarea primăriilor.

ART. 30

(1) Asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţi comerciale pe acţiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie, precum şi bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societăţii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane îndreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia pot deveni acţionari în condiţiile legii.

(3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni acţionari ai societăţii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie.

(4) În localităţile în care nu există aceste posibilităţi, se vor putea desfiinţa unele ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărârea în această privinţă se adoptă de către comisia judeţeană, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.

ART. 31

(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producţie sunt la dispoziţia comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptăţiţi, conform legii.

(2) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului.

ART. 32

(1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare.

(2) Constatarea nulităţii poate fi cerută în justiţie de către primărie, prefectură, procuror, precum şi de către oricare persoană interesată.

ART. 33

Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajişti şi arabil - care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere.

ART. 34

Lucrările de îmbunătăţiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în condiţiile legii.

 

CAP. 3

Dispoziţii privind terenurile proprietate de stat şi unele prevederi speciale

 

ART. 35

(1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.

(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, va delimita suprafeţele de teren strict necesare cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă şi pe cele destinate producţiei, din administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora.

------------

*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

 

ART. 36

(1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.

(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

(3) Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilorart. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.

(4) Dispoziţiile art. 23 rămân aplicabile.

(5) Terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.

(5^1) Cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu copiile de pe actele de proprietate, se depun la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află situat terenul, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, până la data de 1 noiembrie 2001, sub sancţiunea decăderii din termen.

(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.

ART. 37

(1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

(2) Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

(3) Numărul de acţiuni primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil, trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.

(4) Nu beneficiază de dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia persoanelor precizate înDecretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.

ART. 38

(1) Persoanele fizice cărora îi s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit dreptul în acţiuni, în limita suprafeţei de până la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9)*).

-------------

*) Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001.

 

ART. 39

Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.

ART. 40

(1) După expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va întocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute şi balanţa fondului funciar pe localitate şi pe fiecare societate comercială şi institut sau staţiune de cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu profil agricol, din raza teritorială a localităţii.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (9) rămân aplicabile.

ART. 41

(1) Terenurile agricole fără construcţii, instalaţii, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului şi aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, fără a se putea depăşi suprafaţa de 10 ha de familie, în echivalent arabil.

(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, în condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei.

(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

ART. 42

(1) În localităţile cu deficit de teren, în care terenurile foştilor proprietari se află în proprietatea statului şi aceştia nu optează pentru acţiuni în condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau moştenitorilor suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile judeţene vor hotărî atribuirea unei suprafeţe de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.

(2) Pentru diferenţa de teren până la care sunt îndreptăţiţi foştii proprietari sau moştenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37.

(3) Nu pot fi atribuite suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât îmbunătăţiri funciare.

(4) Plantaţiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situaţia în care nu există terenuri din altă categorie de folosinţă, pentru a fi atribuite în proprietate.

ART. 43

(1) În zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafaţă de teren de pană la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de ţărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se obligă în scris să-şi creeze gospodării, să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pământul în acest scop.

(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz.

(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.

ART. 44

(1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.

ART. 45

(1) Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.

(2) Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea aceloraşi condiţii, în imediata apropiere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

(4) Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile proprietate privată se va elabora şi se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Punerea în posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărişurilor, a păşunilor şi fâneţelor împădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.

------------

*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

 

ART. 46

(1) Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul terenurilor exploatate în devălmăşie de către foştii moşneni sau răzeşi, în cadrul obştilor nedivizate.

(3) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

(4) În cazurile în care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

ART. 47

(1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi mânăstirilor, precum şi ale instituţiilor de învăţământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităţi.

(2) Cererile împreună cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

(3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, în baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

(4) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

ART. 48

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).

ART. 49

(1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi 43, în legătură cu stabilirea domiciliului şi întemeierea de noi gospodării.

(2) Nerespectarea acestor condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acordă despăgubiri, iar pentru construcţii, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.

(3) Organul împuternicit să constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate şi trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a oraşului sau a municipiului în a cărui rază teritorială este situat terenul.

ART. 50

Delimitarea teritorială a noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneşte de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.

 

CAP. 4

Dispoziţii procedurale

 

ART. 51

Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

ART. 52

(1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.

(2) Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

(3) Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.

ART. 53

(1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

ART. 54

(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III.

(2) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.

ART. 55

(1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care comisia judeţeană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activităţii sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

ART. 56

Plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată şi împotriva măsurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni în unităţile agricole de stat, reorganizate în societăţi comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

ART. 57

Plângerea formulată potrivit art. 53 - 56 suspendă executarea.

ART. 58

Instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.

-------------

*) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.

 

ART. 59

Sentinţa civilă pronunţată de instanţa menţionată la art. 58 este supusă căilor de atac prevăzute în Codul de procedură civilă, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

ART. 60 *** Abrogat

ART. 61

Dispoziţiile art. 60 se aplică şi în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale.

ART. 62

Persoanelor prevăzute la art. 60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile judeţene.

ART. 63

În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.

ART. 64

(1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

(2) Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă.

(3) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

ART. 65

Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instanţele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, ţinând însă seama, când este cazul, şi de dispoziţiile prezentei legi.

 

CAP. 5 *** Abrogat

 

ART. 66 *** Abrogat

ART. 67 *** Abrogat

ART. 68 *** Abrogat

ART. 70 *** Abrogat

ART. 71 *** Abrogat

ART. 72 *** Abrogat

ART. 73 *** Abrogat

 

CAP. 6

Folosirea terenului pentru producţia agricolă şi silvică

 

ART. 74

Toţi deţinătorii de terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi protecţia solului.

ART. 75

(1) Proprietarii de terenuri care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somaţi în scris de către primăriile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, să execute aceste obligaţii.

(2) Persoanele care nu dau curs somaţiei şi nu execută obligaţiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sancţionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosinţă a terenului.

(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispoziţia*) motivată a primarului şi sumele se fac venit la bugetul local.

------------

*) Potrivit art. 71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, republicată, primarul emite dispoziţii.

 

ART. 76*)

(1) Toţi deţinători de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile prezentei legi, care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74, vor fi somaţi în condiţiile art. 75 alin. (1).

(2) Cei care nu dau curs somaţiei pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfârşitul anului în curs.

------------

*) Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiaşi articol.

 

ART. 77

Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosinţă agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judeţene, numai în următoarele cazuri:

a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

b) terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide şi bazinele pomicole destinate culturii piersicului şi caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pot fi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole;

d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se pot amenaja şi transforma în păşuni şi fâneţe;

e) terenurile arabile situate an albiile râurilor şi a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.

ART. 78

(1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele decât cele prevăzute la art. 77, păşuni, fâneţe, vii şi livezi, deţinute de persoane juridice în care statul deţine majoritatea acţiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinţă a terenurilor agricole pe care le deţin în proprietate sunt obligate să comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operaţiune, modificarea intervenită oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, care are obligaţia să o înregistreze.

(3) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică - păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de persoane juridice - se aprobă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

(4) Schimbarea folosinţei terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice.

ART. 79

(1) Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.

(2) Lucrările necesare pentru protecţia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii şi proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare şi proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare şi organizare a teritoriului, şi se execută de către deţinătorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unităţi specializate în execuţia unor asemenea lucrări.

(3) Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecţie şi ameliorare a solului, suportând parţial sau total cheltuielile în limita alocaţiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unităţile de cercetare şi proiectare, însuşite de organele agricole de specialitate judeţene şi aprobate de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

ART. 80

Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicaţie, aşezărilor omeneşti sau altor obiective economice şi sociale, documentaţiile tehnico-economice şi ecologice se vor elabora în comun de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili contribuţia părţilor interesate şi ordinea de execuţie a lucrărilor.

ART. 81

Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, care servesc la apărarea şi conservarea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, căi de comunicaţii, obiective economice şi sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de bază.

ART. 82

(1) Terenurile care prin degradare şi poluare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.

(2) Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, la propunerile ce au la bază situaţiile înaintate de comune, oraşe şi municipii.

(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialişti, al cărei regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

(4) Documentaţiile întocmite se avizează de organele judeţene agricole şi silvice şi de protecţia mediului şi se înaintează la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor care, împreună cu ministerele şi departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanţare şi execuţie.

ART. 83

(1) Deţinătorii sunt obligaţi să pună la dispoziţie terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.

(2) Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria menţionată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.

(3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosinţă, titularului terenului în cauză, o suprafaţă de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare.

(4) În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situaţiei menţionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanţă mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.

ART. 84

În interesul lucrărilor de corectare a torenţilor şi de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.

ART. 85

Terenurile degradate şi poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi impozite către stat, judeţ sau comună, pe timpul cât durează ameliorarea lor.

ART. 86

(1) Execuţia în teren a lucrărilor de amenajare şi punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unităţi specializate, în funcţie de specificul lucrărilor.

(2) Lucrările ce se execută pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenţi şi împrejmuiri, drumuri, poduri, podeţe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.

ART. 87

(1) Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar - sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.

(2) Deţinătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri şi amendări şi nu le-au întrebuinţat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligaţi să plătească valoarea lor.

ART. 88

(1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea şi executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare şi punere în valoare a terenurilor degradate şi poluate, cuprinse în perimetru, se asigură, în funcţie de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar şi prin alocaţiile bugetare.

(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor, prin contribuţia în muncă sau în bani a tuturor celor interesaţi la aceste lucrări, deţinătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări şi instituţiile, societăţile comerciale sau regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, căi ferate, construcţii şi altele asemenea beneficiază de avantajele lucrărilor de amenajare şi ameliorare a terenurilor.

(3) În cazul în care se constată că anumite suprafeţe au fost scoase din producţia agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere şi de ameliorare a solului.

ART. 89

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare cu privire la starea calităţii solurilor agricole şi silvice, pe baza unui sistem informaţional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul ţării şi al judeţului, şi vor propune măsurile necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor, în scopul menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie.

 

CAP. 7

Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică

 

ART. 90

Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri agricole şi silvice în alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică se face numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

ART. 91

(1) Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în intravilanul localităţilor.

(2) Prin excepţie, unele construcţii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecţia mediului înconjurător.

(3) De asemenea, fac excepţie construcţiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum şi adăposturile pentru animale.

ART. 92

(1) Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă.

(2) Se exceptează de la prevederile alineatului precedent construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă.

(3) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localităţilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(4) Scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic a terenurilor situate în extravilanul localităţilor se face cu plata, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi, respectiv, a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

(5) *** Abrogat

(6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol şi silvic pentru construcţii care deservesc activităţile agricole şi silvice, lucrările de îmbunătăţiri funciare, regularizarea cursurilor de apă, realizarea de surse de apă potabilă şi obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alin. 4.

(7) De asemenea, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstrucţie.

(8) Soldul fondului de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit legii, rămas neutilizat la finele anului, se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.

ART. 93

(1) Pentru scoaterea temporară a terenurilor din producţia agricolă şi silvică, titularul aprobării este obligat să depună o garanţie în bani egală cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, într-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.

(2) Pentru taxa prevăzută la art. 92 alin. (4) şi pentru garanţia prevăzută la alin. (1), depuse în Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeşte de către titular o dobândă aplicată de societatea bancară pentru perioada de depozit.

(3) După îndeplinirea obligaţiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judeţene agricole sau silvice şi a proprietarului terenului, titularul va primi garanţia depusă şi dobânda bancară.

(4) În cazul în care titularul aprobării nu execută lucrările de calitate şi la termenele prevăzute în actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatării situaţiei de fapt, dispune să execute lucrările de redare cu cheltuieli din garanţia depusă.

(5) Dacă titularul aprobării nu execută lucrările într-un nou termen şi la calitatea stabilită de organul agricol sau silvic, întreaga garanţie rămâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.

ART. 94

Folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole în alte scopuri decât producţia agricolă se aprobă după cum urmează:

a) de organele agricole judeţene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile agricole de până la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafeţe de teren se dă de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;

b) de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru terenurile agricole în suprafaţă de până la 100 ha;

c) de Guvern, pentru terenurile agricole a căror suprafaţă depăşeşte 100 ha.

ART. 95

Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aprobă de organul silvic judeţean, până la 1 ha, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile în suprafaţă de până la 100 ha, şi de Guvern, pentru cele ce depăşesc această suprafaţă.

ART. 96

(1) Aprobarea prevăzută la art. 94 şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obţinerea aprobării prevăzute la art. 94lit. b) şi c) şi art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz.

(2) Refuzul nejustificat al deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi soluţionat de instanţa de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimţământul celui în cauză.

ART. 97

La aprobare de către Guvern se va prezenta în mod obligatoriu şi avizul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru terenurile agricole şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile forestiere şi cu ape şi, dacă este cazul, al Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru ocrotirea monumentelor.

ART. 98

Intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii.

ART. 99

Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apă, devenite disponibile în urma lucrărilor de regularizare, vor fi amenajate pentru producţia agricolă, piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările de bază executate de titularii acestora.

ART. 100

(1) Titularii obiectivelor de investiţii sau de producţii amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt obligaţi să ia măsuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a ameliorării acestora.

(2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Aceştia nu pot fi obligaţi la nici o plată pentru sporul de valoare astfel obţinut şi nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.

ART. 101

(1) Titularii lucrărilor de investiţii sau de producţie, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producţie, cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime - cărbune, caolin, argilă, pietriş - de la sondele abandonate şi altele asemenea, sunt obligaţi să ia măsurile necesare de amenajare şi de nivelare, dându-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică, în termen de 2 ani de la încheierea procesului de producţie.

(2) Beneficiarilor lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din producţia agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispoziţiilor din acest articol.

(3) Execuţia acestor lucrări se face de unităţi specializate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, în condiţiile legii.

ART. 102

(1) Liniile de telecomunicaţii şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere, gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi amplasa de-a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţii - şosele, căi ferate -, a digurilor, canalelor de irigaţii şi de desecări şi a altor limite obligate din teritoriu, în aşa fel încât să nu se stânjenească execuţia lucrărilor agricole.

(2) Aprobarea ocupării terenurilor în astfel de cazuri se dă de către oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, indiferent de mărimea suprafeţei necesare, pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata despăgubirilor convenite.

(3) Aprobarea în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1) se dă de organele prevăzute la art. 94 şi 95.

ART. 103

(1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului sau a Primăriei Municipiului Bucureşti.

(2) În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

 

CAP. 8

Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol

 

ART. 104

Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condiţiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor în scopul producţiei agricole şi se execută pe bază de studii şi proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându-se următoarele probleme:

a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităţi economice şi sociale, stabilind măsuri care să conducă la creşterea producţiei agricole şi la exploatarea în ansamblu a teritoriului;

b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari şi destinaţii în concordanţă cu structurile de proprietate şi cu formele de cultivare a pământului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei proprietăţi, comasând terenurile dispersate şi rectificând hotarele neraţional amplasate;

c) elaborarea de studii şi proiecte de organizare şi amenajare a exploataţiilor agricole;

d) stabilirea reţelei drumurilor agricole ca o completare a reţelei de drumuri de interes general, integrate în organizarea şi amenajarea de ansamblu a teritoriului, în scopul efectuării transportului producţiei şi accesului maşinilor agricole necesare procesului de producţie.

ART. 105

Studiile şi proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului agricol se elaborează de unităţile de studii, proiectare şi cercetare de specialitate, centrale sau judeţene, şi se supun discuţiei proprietarilor de terenuri din zona interesată. În cazul adoptării lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care deţin 2/3 din suprafaţă şi aprobării de către organele agricole judeţene, aplicarea măsurilor şi lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru toţi proprietarii.

 

CAP. 9

Sancţiuni

 

ART. 106

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

ART. 107

Degradarea terenurilor agricole şi silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea şi degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, a bornelor şi semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice şi ansamblurilor şi siturilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum şi înlăturarea acestor măsuri, constituie infracţiuni de distrugere şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*).

------------

*) Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.

 

ART. 108 *** Abrogat

ART. 109 *** Abrogat

ART. 110

Încălcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) şi ale art. 10, prin declararea unor suprafeţe de teren mai mici decât suprafeţele pe care le deţin sau nedeclararea unor suprafeţe de teren, deţinute efectiv, constituie infracţiune de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.

ART. 110^1

Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:

a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale;

b) neafişarea datelor menţionate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;

c) afişarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realităţii;

d) fapta oricărei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la oricare şedinţă a acesteia;

e) fapta preşedintelui comisiei de a lipsi de la sediul acesteia, în timpul programului de lucru, fără a desemna o persoană în măsură să ofere toate informaţiile şi documentele necesare controlului efectuat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sau prefect ori împuterniciţii acestuia;

f) fapta oricărei persoane fizice de a împiedica sau de a limita accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public privind aplicarea legilor fondului funciar;

g) fapta oricărei persoane de a împiedica, prin orice mijloace - inclusiv prin refuzul de a prezenta documentele sau informaţiile solicitate - şi în orice mod, efectuarea controalelor de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prefect sau împuterniciţii acestuia.

ART. 110^2

Contravenţiile prevăzute la art. 110^1 se sancţionează astfel:

a) cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;

b) cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

c) cea de la lit. d), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON), pentru fiecare absenţă nemotivată;

d) cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON);

e) cea de la lit. g), cu amendă de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).

ART. 110^3

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 110^1 şi art. 110^2 se fac de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.

(2) În cazul în care organul de control consideră necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după caz, sunt obligaţi să îi acorde concursul pentru obţinerea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de control, precum şi pentru îndeplinirea oricăror alte activităţi necesare în acest scop.

ART. 111

Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni:

a) efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la inferioară, precum şi folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decât pentru producţia agricolă şi silvică;

b) nedeclararea la organele judeţene de cadastru funciar de către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a acestora, precum şi a datelor cu privire la mărimea suprafeţelor şi categoria de folosinţă a acestora;

c) neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate, pentru păstrarea în bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor şi balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum şi degradarea şi distrugerea lor din culpă;

d) nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective, şi nedepozitarea acestui strat pe suprafeţele stabilite de organele agricole, precum şi neluarea măsurilor de amenajare şi nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune, caolin, argilă, pietriş, sonde abandonate şi altele asemenea;

e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepţia celor prevăzute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fără avizele şi aprobările prevăzute de lege;

f) ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producţia agricolă, înainte de a fi delimitate, bornate şi predate;

g) degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale ori deşeuri de pietriş, moloz, nisip, prefabricate, construcţii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele asemenea;

h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producţie şi prin scurgeri de orice fel.

ART. 112

Contravenţiile prevăzute la art. 111 se sancţionează astfel:

a) cele de la lit. a) - c), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;

b) cele de la lit. d) - h), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.

ART. 113

Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cele de la art. 111 lit. a) - c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) cele de la lit. d) - h), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

ART. 114

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi, după caz, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, de împuterniciţii prefectului şi specialiştii împuterniciţi de directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după caz, de inspectorul şef al inspectoratului silvic judeţean, precum şi de către primar.

(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.

ART. 115

În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 111li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare*).

-------------

*) Incepând cu data de 25 august 2001, trimiterea la Legea nr. 32/1968 se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în conformitate cu prevederile art. 48 din acelaşi act normativ.

 

CAP. 10

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ART. 116

(1) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările şi operaţiunile stabilite de lege, din competenţa lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor judeţene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operaţiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor judeţene.

(3) În cazurile prevăzute la art. 17, art. 30 alin. (2) şi la art. 37, comisiile judeţene, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, după caz, vor emite hotărâri pentru titularii îndreptăţiţi, în vederea stabilirii dreptului acestora la acţiuni.

(4) Hotărârea comisiei judeţene se va transmite persoanelor fizice interesate şi societăţii comerciale în cauză, în termenul prevăzut la alin. (1).

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale îşi încetează activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului.

ART. 117

Pe perioada cât funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora, încadraţi cu contract individual de muncă, se consideră delegaţi, iar ceilalţi membri ai comisiilor primesc o indemnizaţie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.

ART. 118

Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi activităţii economice a unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, beneficiază cu prioritate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.

ART. 119

(1) Monumentele istorice, vestigiile şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la faţa solului sau în subsol sunt sub protecţia legii.

(2) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat şi să permită efectuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.

(3) Proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi pentru daunele suferite şi pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.

ART. 120

Timpul lucrat de foştii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de producţie se consideră vechime în muncă la acordarea pensiei şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale.

ART. 121

Finanţarea activităţii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice şi organizare a teritoriului, precum şi a băncilor de date aferente acestora, la nivel judeţean şi naţional, se va realiza de la buget.

ART. 122

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

ART. 123

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- art. 1 - 36 şi 51 - 79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;

- Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8- 11.

- Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;

- H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;

- Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959;

- orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

------------

*) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

 

NOTE:

1. Reproducem mai jos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 169/1997.

Menţionăm că trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.

"ART. 2

Dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor.

ART. 3*)

(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilorLegii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).

(1^1) Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată îşi suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluţionarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.

(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.

(2^1) Nulitatea absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată şi în litigiile în curs.

(2^2) Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedaţi atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.

(2^3) Foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunţă în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.

(2^4) În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren.

(3) În situaţia în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 din Codul civil.

------------

*) Art. III este reprodus aşa cum a fost modificat prin Titlul V din Legea nr. 247/2005.

 

ART. 4

(1) Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocaţie să solicite şi, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate.

ART. 5

Prin lege specială, după întocmirea balanţei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosinţă sau, după caz, în proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiştilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum şi personalului didactic, în condiţiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."

 

2. Reproducem mai jos prevederile art. II din Titlul IV din Legea nr. 247/2005.

"ART. 2

Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligaţia ca în termen de cel mult 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi să înainteze Agenţiei Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare-primire cu această instituţie privind terenurile care au fost preluate direct de la societăţile comerciale din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de la staţiunile de cercetare, institute şi unităţi de învăţământ."

 

3. A se vedea şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2002 şi Legea nr. 290/2003, precum şi Titlul VII şi Titlul XIII din Legea nr. 247/2005.

 

4. Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 263/2006.

"ART. 2

(1) Salariaţii instituţiilor publice implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaţilor care beneficiază de acest drept şi a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituţiei implicate în aplicarea dispoziţiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietăţii funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.

(2) Reprezentanţii foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de o indemnizaţie echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalţi membri ai comisiei, salariaţi ai instituţiilor publice.

(3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi asigurate din bugetul unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează comisia."

 

ANEXA 1

 

TAXA

datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan

 

________________________________________________________________

Clasa terenului agricol 1 2 3 4 5

________________________________________________________________

Taxa - lei/mp 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00

________________________________________________________________

 

NOTĂ:

Taxa datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan se calculează înmulţind suprafaţa exprimată în metri pătraţi a terenului solicitat pentru a fi scos din circuitul agricol cu valoarea din tabel. Valoarea acestei taxe se indexează anual cu coeficientul de inflaţie.

 

ANEXA 2

 

TAXA

pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră şi defrişarea de păduri

__________________________________________________________

Clasa de calitate

_________________________________

1 2 3 4 5

__________________________________________________________

Taxa procentuală care

se aplică la preţul

de vânzare 600 550 500 400 300

__________________________________________________________

 

NOTĂ:

Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul ţel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

 

 

---

 

 

HOTĂRÂRE Nr. 427 din 23 martie 2004

pentru aprobarea Normelor privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund

 

 

 

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 martie 2006:

- Hotărârea Guvernului nr. 2183/2004;

- Hotărârea Guvernului nr. 363/2006.

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 82 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. 1

Se aprobă Normele privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2

Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a persoanei vinovate, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

ART. 3

Constituie contravenţii silvice următoarele fapte:

a) refuzul de a se supune controlului circulaţiei materialelor lemnoase, depozitelor de materiale lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund sau împiedicarea efectuării acestuia;

b) nerespectarea de către emitenţi a prevederilor privind modul de eliberare şi completare a documentelor de provenienţă şi de însoţire a materialelor lemnoase;

c) transportul de materiale lemnoase însoţite de avizul de însoţire întocmit cu încălcarea dispoziţiilor normelor prevăzute în anexa la prezenta hotărâre;

d) transportul materialelor lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ cu datele înscrise în avizul de însoţire;

e) transportul de materiale lemnoase neînsoţite de aviz de însoţire sau cu aviz de însoţire a cărui valabilitate a expirat;

f) neataşarea exemplarului 1 al bonului de vânzare la avizul de însoţire emis de către agenţii economici care cumpără material lemnos de la persoane fizice potrivit prevederilor art. 7 alin. (9) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre;

g) nerespectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (5) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre privind declararea pierderii, furtului sau distrugerii formularelor ori documentelor de provenienţă şi a celor de însoţire;

h) neaplicarea dispozitivului dreptunghiular de marcat pe materialele lemnoase transportate şi a sigiliilor crotalii pe pomii de Crăciun conform prevederilor art. 12 din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, îndepărtarea acestora şi/sau transportul materialelor lemnoase fără a purta amprenta dispozitivului de marcat şi, respectiv, sigiliul crotaliu;

i) primirea de către personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, al administratorului şi/sau gestionarului infrastructurii ori de către operatorii portuari, în vederea expedierii, a materialelor lemnoase fără avize de însoţire sau cu avize de însoţire completate necorespunzător;

j) depunerea declaraţiei vamale de export pentru materiale lemnoase fără aviz de însoţire;

k) refuzul expeditorului de a plăti cheltuielile de transport la locul de păstrare în custodie stabilit de agentul constatator conform prevederilor art. 17 alin. (3) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre;

l) depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase fără avize de însoţire valabile de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare la schimbarea mijlocului de transport şi/sau ai instalaţiilor de transformat lemn rotund;

m) nerespectarea obligaţiilor prevăzute în art. 21 alin. (1) lit. a), b), e) şi f) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre de către deţinătorii de depozite şi/sau instalaţii de transformat lemn rotund;

n) nedeclararea pierderii, furtului sau distrugerii registrului unic de evidenţă a materialelor lemnoase de către deţinătorii de depozite şi/sau instalaţii de transformat lemn rotund;

o) permiterea comercializării de materiale lemnoase şi/sau pomi de Crăciun în pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, neautorizate conform prevederilor art. 10 alin. (3) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre;

p) vânzarea de materiale lemnoase şi/sau pomi de Crăciun în pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, neautorizate conform prevederilor art. 10 alin. (3) din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre;

q) prezentarea la autoritatea vamală a avizului de însoţire întocmit cu încălcarea dispoziţiilor normelor prevăzute în anexa la prezenta hotărâre sau conţinând neconcordanţe cu datele înscrise în declaraţia vamală ori în permisele vamale eliberate sau în documentele anexate la acestea;

r) neprezentarea de către transportator a avizului de însoţire în vederea efectuării controlului vamal la frontieră;

s) cumpărarea în vederea comercializării ori prelucrării a materialelor lemnoase fără avize de însoţire sau pentru care se prezintă avize de însoţire completate cu încălcarea prevederilor prezentei hotărâri.

ART. 4

(1) Faptele prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:

a) faptele prevăzute la lit. b), c), g) şi n), cu amendă de la 500 lei (RON) la 3.000 lei (RON);

b) faptele prevăzute la lit. i), j), q) şi r), cu amendă de la 300 lei (RON) la 1.000 lei (RON) şi confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea;

c) fapta prevăzută la lit. d), cu amendă de la 300 lei (RON) la 1.000 lei (RON) şi confiscarea, în condiţiile legii, a materialelor lemnoase neînregistrate în avizul de însoţire;

d) fapta prevăzută la lit. k), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON);

e) faptele prevăzute la lit. h) şi p), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) şi confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea;

f) faptele prevăzute la lit. a) şi o), cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON);

g) faptele prevăzute la lit. f), l), m) şi s), cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON) şi confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea;

h) fapta prevăzută la lit. e), cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON) şi confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea. În cazul în care organele de control constată că în timpul transportului cu mijloace feroviare sau navale materialele lemnoase nu au avizul de însoţire prevăzut la art. 7 din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, confiscarea materialelor lemnoase se realizează după sosirea lor în staţia/portul de destinaţie, la locul prevăzut pentru descărcare, cu anunţarea în scris a destinatarului despre confiscare, de către personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, al administratorului şi/sau al gestionarului infrastructurii sau de către căpitanul portului, după caz.

(2) Materialele lemnoase reţinute/confiscate, în condiţiile legii, de organele silvice, de organele de poliţie şi de jandarmerie, împuternicite potrivit prevederilor art. 114 şi 115din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi date în custodie celei mai apropiate unităţi silvice.

(3) În cazul în care la unitatea silvică prevăzută la alin. (2) nu există spaţii adecvate şi/sau mijloace de încărcare-descărcare, agentul constatator stabileşte de comun acord cu unitatea silvică respectivă un alt spaţiu pentru deţinerea în custodie a materialului lemnos confiscat sau reţinut în vederea confiscării, inclusiv în spaţiile deţinătorului, cu acceptul acestuia.

(4) Dacă materialele lemnoase reţinute/confiscate se află în mijloace de transport, transportatorul este obligat să le transporte, pe cheltuiala expeditorului, la locul de predare în custodie stabilit de agentul constatator.

(5) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin. (1) se aplică şi persoanelor juridice, în acest caz limitele minime şi maxime ale amenzilor majorându-se de 5 ori.

(6) În cazul aplicării sancţiunii complementare de confiscare, pentru materialele lemnoase care nu se găsesc, operatorul economic este obligat la plata contravalorii lor potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6) se face la preţuri de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pe baza preţului pieţei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publică, care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni.

ART. 5

Următoarele categorii de personal au calitatea de agent constatator şi au dreptul şi obligaţia să efectueze controlul provenienţei, al circulaţiei materialelor lemnoase, precum şi controlul instalaţiilor de transformat lemn rotund, să constate contravenţiile prevăzute la art. 3, să aplice sancţiunile prevăzute la art. 4, precum şi să ia măsurile stabilite la art. 16 şi 23 din normele prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, conform competenţelor teritoriale:

a) personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi de controlul aplicării regimului silvic, precum şi din cadrul structurilor teritoriale subordonate ale acesteia;

b) personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, al unităţilor şi subunităţilor acesteia;

c) personalul silvic din cadrul structurilor silvice, altele decât cele ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, înfiinţate potrivit reglementărilor în vigoare;

d) ofiţerii şi agenţii de poliţie, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special abilitaţi;

e) personalul care exercită controlul financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi cel al Gărzii Financiare.

ART. 6

Pentru aplicarea uniformă a prevederilor prezentei hotărâri, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală sub a cărei autoritate se desfăşoară prelucrarea lemnului aprobă lista cuprinzând codurile tarifare la care se clasifică în nomenclatura Tarifului vamal de import al României materialele lemnoase care fac obiectul prezentei hotărâri, în funcţie de evoluţia nomenclaturii Tarifului vamal de import al României.

ART. 7

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va încheia protocoale de colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. şi Autoritatea Naţională a Vămilor în vederea asigurării îndeplinirii prevederilor prezentei hotărâri.

ART. 7^1

Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 8

(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 735/1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 30 octombrie 1998, şi Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 224/2002 privind modul în care se face precizarea emitentului documentelor cu regim special pentru transportul materialului lemnos, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 3 iulie 2002.

(2) Formularele de documente de provenienţă şi de însoţire a materialelor lemnoase, aflate în uz, rămân valabile o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA 1

 

NORME

privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Prezentele norme reglementează circulaţia materialelor lemnoase, precum şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund.

ART. 2

În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) materiale lemnoase - lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, obţinute ca rezultat al aplicării tăierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale şi din acţiuni de igienizare a pădurilor, cheresteaua, precum şi lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat, potrivit art. 76 alin. 2 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare. Pomii de Crăciun sunt produse lemnoase care au acelaşi regim de provenienţă şi circulaţie ca şi materialele lemnoase;

b) provenienţa materialelor lemnoase - localizarea sursei de unde au fost obţinute materialele lemnoase, respectiv:

- fondul forestier naţional proprietate publică şi/sau privată, aşa cum este definit în art. 1 din Legea nr. 26/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, prevăzută la art. 6 din Legea nr. 26/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- centre de sortare, prelucrare şi depozitare a materialelor lemnoase;

- import;

c) document de provenienţă - document care certifică localizarea sursei de unde au fost obţinute materialele lemnoase;

d) circulaţia materialelor lemnoase - acţiunea de transport al materialelor lemnoase de la locul de unde au fost recoltate, obţinute sau depozitate la un alt loc, folosindu-se în acest scop orice mijloc de transport, şi/sau transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase în orice mod;

e) aviz de însoţire - document care însoţeşte materialul lemnos, cu scopul de a atesta provenienţa legală a acestora, pe perioada transportului şi/sau pe perioada depozitării;

f) controlul provenienţei, al circulaţiei materialelor lemnoase, precum şi al instalaţiilor de transformare a lemnului rotund - acţiunile întreprinse pentru stabilirea provenienţei materialelor lemnoase recoltate, a celor comercializate, precum şi a celor transportate pe orice fel de căi de transport şi/sau care sunt supuse proceselor de prelucrare ori depozitare. Acţiunile respective se exercită asupra tuturor mijloacelor care efectuează transporturi de materiale lemnoase, în locurile şi spaţiile în care se află materiale lemnoase, cum sunt: depozite aflate pe domeniul public sau privat, incintele instalaţiilor de transformare a lemnului rotund, punctele de lucru ale instalaţiilor de debitat lemn - fixe sau mobile, centrele de sortare sau de comercializare şi altele asemenea, precum şi la sediul persoanelor juridice unde se află documentele supuse verificării;

g) deţinător - titularul dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi/sau a materialelor lemnoase sau cel care, potrivit legii civile, are calitatea de posesor ori deţinător precar al acestora;

h) unitate silvică - ocol silvic, district silvic sau canton silvic.

 

CAP. 2

Documentele de provenienţă şi documentele de însoţire ale materialelor lemnoase

 

ART. 3

Documentele de provenienţă a materialelor lemnoase sunt, după caz: actul de punere în valoare, bonul de vânzare, bonul de vânzare fiscal, factura fiscală pentru materiale lemnoase şi factura pentru materiale lemnoase.

ART. 4

(1) Actul de punere în valoare, denumit în continuare APV, este documentul primar de provenienţă a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată şi/sau marcată în conformitate cu prevederile legale pentru a fi exploatată. APV este un document tehnico-economic care conţine rezultatele evaluării cantitative, calitative şi valorice, precum şi localizarea conform cadastrului forestier, respectiv cadastrului general, după caz, a masei lemnoase destinate exploatării. APV se întocmeşte conform normelor tehnice silvice pentru evaluarea masei lemnoase destinate exploatării şi se înregistrează în registrul APV valabil pe perioada de aplicare a amenajamentului de unitatea silvică care a efectuat punerea în valoare conform art. 41 din Legea nr. 26/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În situaţia în care deţinătorul de pădure ori de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier foloseşte materialul lemnos provenit din pădurea ori din vegetaţia forestieră pe care o are în proprietate/deţinere legală, pentru nevoi proprii, fără să se realizeze un act de comerţ, provenienţa materialului lemnos se dovedeşte prin înscrierea în documentul de însoţire pe timpul transportului a principalelor elemente de identificare a APV, şi anume: număr APV, anul înregistrării acestuia, denumirea structurii silvice unde a fost înregistrat, astfel: Nr. APV/An înregistrare/Denumire ocol.

(3) În situaţia vânzării-cumpărării materialelor lemnoase de la locul de tăiere, provenienţa lor se dovedeşte prin înscrierea pe documentele secundare de provenienţă şi pe cele de însoţire a transportului a principalelor elemente de identificare a APV prevăzute la alin. (2).

ART. 5

(1) Bonul de vânzare este documentul secundar de provenienţă a materialelor lemnoase comercializate, în situaţia în care în actul de comerţ cel puţin una dintre părţi este persoană fizică, şi se foloseşte numai atunci când vânzătorul este persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

(2) Conţinutul şi modelul formularului de bon de vânzare sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(3) La completarea bonului de vânzare se respectă următoarele reguli:

a) rubrica "Emitent" se completează, după caz, conform prevederilor art. 10 alin. (1);

b) rubrica "Vânzător" se completează cu: numele, prenumele, actul de identitate şi domiciliul, în cazul persoanelor fizice, respectiv denumirea, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi adresa sediului, în cazul persoanelor juridice;

c) rubrica "Provenienţa" se completează astfel:

- în cazul în care materialele lemnoase sunt expediate de la locul de tăiere, situat în fondul forestier sau în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier: principalele elemente de identificare a APV prevăzute la art. 4 alin. (2);

- în cazul în care materialele lemnoase sunt expediate din depozite sau centre de sortare şi prelucrare: denumirea depozitului sau a centrului de prelucrare a materialelor lemnoase, localitatea în care este situat acesta, precum şi seria şi numărul filei registrului unic de evidenţă în care a fost înregistrată ieşirea materialului lemnos respectiv;

- în cazul în care materialele lemnoase sunt expediate dintr-o piaţă, dintr-un târg sau dintr-un centru de comercializare: denumirea şi adresa acesteia/acestuia, după caz, şi numărul avizului de însoţire precedent, utilizat pentru transportul materialelor lemnoase până la locul de comercializare;

- în cazul în care materialele lemnoase provin din import, se înscrie cuvântul "Import" şi se completează cu numărul şi data declaraţiei vamale de import;

d) rubrica "Cumpărător" se completează cu: numele, prenumele, actul de identitate şi domiciliul, în cazul persoanelor fizice, respectiv denumirea, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi adresa sediului, în cazul persoanelor juridice;

e) rubrica "Menţiuni speciale" se completează sau pe aceasta se aplică o ştampilă cu inscripţia "Fără drept de comercializare" şi, la opţiunea vânzătorului, cu termenul de ridicare a materialului lemnos, în număr de zile calendaristice considerate de la data vânzării.

f) rubrica "Denumirea materialului lemnos" se completează, după caz, cu denumirile, conform standardelor în vigoare, ale sortimentelor de materiale lemnoase comercializate;

g) rubrica "Avize de însoţire eliberate pentru transport" se completează pe bonul de vânzare numai la încărcarea materialelor lemnoase care au făcut obiectul vânzării-cumpărării pe baza bonului de vânzare respectiv, de către emitentul documentelor de însoţire a transportului. Se înscriu: seria şi data avizului de însoţire, cantitatea transportată, urmate de semnătura emitentului documentelor de însoţire.

(4) Bonul de vânzare se foloseşte în cazul vânzării materialelor lemnoase de către:

a) unităţile silvice, persoane fizice, persoane juridice sau alţi deţinători legali de materiale lemnoase, către persoane fizice;

b) persoanele fizice către persoane juridice.

(5) Bonul de vânzare face dovada provenienţei materialelor lemnoase, până la prelucrarea sau punerea în operă a materialelor lemnoase respective.

(6) Bonul de vânzare se emite numai pentru o singură persoană fizică sau juridică, iar originalul documentului - exemplarul 1 - se predă cumpărătorului.

(7) În cazul cumpărării de materiale lemnoase de către persoane juridice de la persoane fizice, bonurile de vânzare se emit cu respectarea prevederilor alin. (4), dar pentru fiecare mijloc de transport în parte.

(8) Bonul de vânzare fiscal este documentul secundar de provenienţă a materialelor lemnoase comercializate, în situaţia în care în actul de comerţ cel puţin una dintre părţi este persoană fizică, şi se foloseşte numai atunci când vânzătorul este persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

(9) Conţinutul şi modelul formularului de bon de vânzare fiscal sunt prevăzute în anexa nr. 1a).

ART. 6

(1) Factura fiscală pentru materiale lemnoase se foloseşte numai atunci când vânzătorul este persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoarea adăugată şi este documentul secundar de provenienţă pentru:

a) masa lemnoasă pe picior comercializată între persoane juridice;

b) materiale lemnoase comercializate între persoane juridice.

(2) La completarea facturilor fiscale prevăzute la alin. (1) se aplică reglementările specifice din domeniul financiar-fiscal.

(3) În factura fiscală se înscriu în mod obligatoriu: volumul brut pe specii în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi sortimentele şi cantităţile pe specii în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b).

(4) Conţinutul şi modelul formularului de factură fiscală pentru materiale lemnoase sunt prevăzute în anexa nr. 1b).

(5) Factura pentru materiale lemnoase este documentul secundar de provenienţă pentru masa lemnoasă şi materialele lemnoase comercializate între persoanele juridice şi se foloseşte numai atunci când vânzătorul este persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

(6) Conţinutul şi modelul formularului de factură pentru materiale lemnoase sunt prevăzute în anexa nr. 1c).

ART. 7

(1) Documentul de însoţire a materialelor lemnoase pe durata transportului cu orice mijloc de transport este avizul de însoţire pentru materiale lemnoase, denumit în continuare aviz de însoţire.

(2) Conţinutul şi modelul formularului de aviz de însoţire sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Originalul avizului de însoţire - exemplarul 1 - însoţeşte obligatoriu transportul de materiale lemnoase.

(4) Termenul de valabilitate a avizului de însoţire este de 24 de ore de la data şi ora plecării transportului, dată şi oră ce se consemnează în mod obligatoriu în acest document.

(5) Se exceptează de la prevederile alin. (4) avizele de însoţire care însoţesc transportul de materiale lemnoase realizat cu mijloace de transport feroviare şi navale, cazuri în care termenele de valabilitate sunt termenele legale de executare a contractului de transport.

(6) Avizul de însoţire se eliberează pentru fiecare mijloc de transport în parte.

(7) Materialele lemnoase care sunt transportate succesiv cu mai multe mijloace de transport, timp de mai multe zile, trebuie să fie însoţite de câte un aviz de însoţire pentru fiecare mijloc de transport.

(8) În cazul materialelor lemnoase destinate exportului, care sunt transbordate în mijlocul de transport cu care urmează să fie expediate în afara teritoriului vamal al României, ori în cazul celor depozitate temporar până la încărcare, avizul de însoţire aferent mijlocului de transport cu care urmează să fie expediate în afara teritoriului vamal al României se prezintă la autoritatea vamală odată cu declaraţia vamală de export, o copie certificată a acestuia de către autoritatea vamală anexându-se la declaraţia vamală.

(9) Dacă transbordarea în mijlocul de transport cu care urmează să fie expediate materialele lemnoase în afara teritoriului vamal al României ori depozitarea temporară până la încărcarea în acest mijloc de transport are loc după depunerea declaraţiei vamale de export la un birou vamal de interior, avizul de însoţire aferent mijlocului de transport se prezintă autorităţii vamale de către transportator în vederea efectuării controlului vamal la frontieră, inclusiv a verificării concordanţei avizului de însoţire cu permisele vamale eliberate.

(10) La completarea avizului de însoţire se respectă următoarele reguli:

a) rubrica nr. 2 "Provenienţa" se completează, după caz, astfel: "Pădure proprietate a ...."/"Depozitul ...."/"Piaţa ...."/"Import";

b) rubrica nr. 3 "Doc. provenienţă" se completează după cum urmează:

- în cazul materialelor lemnoase supuse transportului tehnologic intern sau destinate consumului propriu, care nu se comercializează şi care se transportă de la locul de tăiere, se consemnează principalele elemente de identificare a APV prevăzute la art. 4alin. (2);

- în cazul materialelor lemnoase supuse transportului tehnologic intern sau destinate consumului propriu, care nu se comercializează şi care se transportă de la un depozit la altul, la un centru de prelucrare sau de comercializare, se consemnează seria şi numărul filei din registrul unic de evidenţă în care a fost înregistrată ieşirea materialului lemnos;

- în cazul vânzării materialelor lemnoase în condiţiile prevăzute la art. 5 se consemnează seria şi data bonului de vânzare sub forma "BV seria ...../data ..........";

- în cazul vânzării materialelor lemnoase în condiţiile prevăzute la art. 6, când factura/factura fiscală se emite anterior avizului de însoţire, se consemnează numărul şi data facturii sub forma "F nr. ......../data ..........";

- în cazul vânzării materialelor lemnoase în condiţiile prevăzute la art. 6, când factura/factura fiscală se emite ulterior efectuării transportului, se consemnează menţiunea "Urmează factura" şi, după caz, elementele de identificare a APV prevăzute la art. 4 alin. (2), dacă expedierea se realizează de la locul de tăiere, sau seria şi numărul filei din registrul unic de evidenţă în care a fost înregistrată ieşirea materialului lemnos, dacă expedierea se realizează dintr-un depozit, iar pe factura fiscală se înscriu avizele de însoţire care au stat la baza emiterii facturii respective;

- în cazul vânzării/expedierii materialelor lemnoase provenite din import, se consemnează numărul şi data declaraţiei vamale de import sub forma "DVI nr. ..../data ....";

c) în rubrica nr. 7 se completează denumirea sortimentelor de materiale lemnoase şi cantitatea, conform standardelor în vigoare, astfel:

- pentru lemnul rotund, ecarisat sau cioplit, cu diametrul sau, după caz, latura mică al/a secţiunii transversale la capătul subţire peste 18 cm, se indică, pe specii, numărul curent pentru fiecare piesă, diametrul în centimetri, lungimea în metri şi volumul în metri cubi;

- pentru lemnul rotund ecarisat sau cioplit, cu diametrul sau, după caz, latura mică al/a secţiunii transversale la capătul subţire sub 18 cm, se indică numărul total de piese şi volumul acestora, pe specii;

- pentru lemnul fasonat în steri, cherestea şi alte sortimente de materiale lemnoase, cantităţile se exprimă în unităţi convenţionale, pe specii;

d) în rubrica nr. 8, completarea datelor privind sortimentele, dimensiunile şi cantităţile se face pe baza măsurătorilor efectuate în momentul încărcării în mijlocul de transport. În cazul cherestelelor transportate în vrac, această rubrică nu se completează. În cazul cherestelelor transportate pachetizat, se completează cu numărul de pachete şi dimensiunile acestora;

e) pe versoul avizului de însoţire se imprimă amprenta dispozitivului dreptunghiular precizat la rubrica "Menţiuni", folosindu-se în acest scop tuş sau vopsea;

f) în cazul transportului materialelor lemnoase pe nave, în rubrica "Date privind expediţia", la "Mijlocul de transport" se înscrie denumirea navei, iar în cazul exporturilor, la "Nr." se înscriu numărul şi data permisului vamal;

g) în cazurile prevăzute la alin. (8) şi (9), în rubrica "Provenienţă" se înscrie factura externă, iar în rubrica "Destinatar" se înscriu şi datele de identificare a transportatorului care asigură transportul mărfurilor în afara teritoriului vamal al României. Aceste date se completează de reprezentantul expeditorului, cu consemnarea lizibilă a numelui şi prenumelui celui care întocmeşte documentele;

h) în cazurile prevăzute la alin. (9), la rubrica "Date privind expediţia" se înscriu şi datele de identificare a permisului vamal.

(11) În cazul operatorilor economici care cumpără materiale lemnoase de la persoane fizice, avizul de însoţire propriu va fi însoţit în mod obligatoriu de documentele de provenienţă, respectiv bonurile de vânzare - exemplarul 1, ale materialelor lemnoase.

(12) În cazul materialelor lemnoase care se transportă la un custode pentru depozitare temporară, pe avizul de însoţire a materialelor lemnoase până la depozitul de custodiere, în rubrica "Destinatar" emitentul înscrie datele de identificare a proprietarului acestora, iar în rubrica "Punct de descărcare" înscrie datele de identificare a custodelui şi localizarea punctului de descărcare respectiv.

ART. 8

Bonul de vânzare şi avizul de însoţire sunt documente cu regim special şi sunt prevăzute cu elemente de securizare specifice.

ART. 9

(1) Completarea datelor pe documentele prevăzute la art. 8 se face cu pastă pix, citeţ, fără ştersături sau adăugări ulterioare.

(2) Documentele se completează în mod obligatoriu la toate poziţiile pe care acestea le conţin. Acolo unde nu este cazul a fi înscrise date, poziţia respectivă se barează cu o linie orizontală.

(3) Documentele de provenienţă şi cele de însoţire completate şi/sau eliberate cu încălcarea prevederilor prezentelor norme sunt nule de drept.

ART. 10

(1) Emiterea documentelor prevăzute la art. 8 se face, după caz, de către următorii emitenţi:

a) ocoalele silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva pentru materialele lemnoase provenite din păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional pe care le administrează sau de pe teritoriul localităţilor pentru care asigură serviciul public cu specific silvic. Personalul împuternicit să emită documentele de provenienţă şi pe cele de însoţire a materialelor lemnoase se stabileşte prin decizie a conducătorului Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;

b) ocoalele silvice, altele decât cele din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, înfiinţate potrivit reglementărilor în vigoare, pentru materialele lemnoase provenite din pădurile proprietate privată sau publică şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, pe care le administrează ca structuri proprii în condiţii legale, sau de pe teritoriul localităţilor pentru care asigură serviciul public cu specific silvic. Personalul împuternicit să emită documentele de provenienţă şi pe cele de însoţire a materialelor lemnoase se stabileşte prin decizie a conducătorului ocolului silvic;

c) administraţia pieţelor, târgurilor, oboarelor, a burselor de mărfuri şi altele asemenea, autorizate în condiţiile prevăzute la alin. (3), în baza documentelor de însoţire a materialelor lemnoase aduse spre vânzare;

d) persoanele juridice care exploatează masă lemnoasă sau cele care prelucrează şi/sau comercializează materiale lemnoase; pentru materialele lemnoase pe care le expediază din pădure, depozite, centre de sortare şi prelucrare sau altele asemenea. Persoanele împuternicite să emită documente de provenienţă şi/sau documente de însoţire a materialelor lemnoase se stabilesc prin decizie a conducătorului fiecărei persoane juridice;

e) operatorii economici cu care exportatorii sau reprezentanţii acestora au încheiat contracte de prestări de servicii privind depozitarea şi expedierea materialelor lemnoase;

f) unităţile administrativ-teritoriale care au angajat personal silvic pentru gospodărirea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. Pentru emiterea documentelor de provenienţă şi/sau a documentelor de însoţire a materialelor lemnoase este împuternicit prin decizie a conducătorului unităţii administrativ-teritoriale numai personalul silvic angajat al acesteia.

(2) Persoanele care eliberează documentele de provenienţă şi pe cele de însoţire a materialelor lemnoase, prevăzute la alin. (1), răspund, potrivit legii, de întocmirea corespunzătoare a acestora şi de exactitatea datelor înscrise.

(3) Comercializarea materialelor lemnoase se poate face numai în pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(4) Condiţiile şi regulamentul de autorizare se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de administraţie.

ART. 11

(1) Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. asigură suportul financiar şi logistic pentru tipărirea şi distribuirea în condiţiile legii a formularelor documentelor cu regim special cu elemente de securizare prevăzute la art. 8.

(2) Formularele documentelor prevăzute la art. 8 se tipăresc în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi a câte 3 file fiecare, de culori diferite. Pe exemplarul 1 se vor aplica elementele de securizare.

(3) Culoarea fiecăruia dintre cele 3 exemplare dintr-un set de formulare, precum şi caracteristicile elementelor de securizare prevăzute la alin. (2) se stabilesc de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.

(4) Persoanele juridice în cadrul cărora funcţionează personal autorizat să elibereze documentele de provenienţă şi pe cele de însoţire prevăzute la art. 8 procură formularele, contra cost, în condiţiile stabilite de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.

(5) Pierderea, furtul sau distrugerea formularelor ori a documentelor de provenienţă şi a celor de însoţire a materialelor lemnoase prevăzute la art. 8 se declară, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în maximum 24 de ore de la constatare, de către persoanele juridice autorizate să le utilizeze şi se comunică unităţii de unde au fost procurate, precum şi la unitatea de poliţie cea mai apropiată.

(6) Blocurile cu documente utilizate conţinând exemplarul 3 al acestora se păstrează la emitent pe o perioadă de 5 ani. Formularele de documente rămase neutilizate se anulează de către emitent şi se depun la unitatea care le-a produs.

(6^1) Dovada folosirii legale a formularelor tipizate cu regim special prevăzute la art. 8se face prin prezentarea de către emitent la inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare a borderoului blocurilor cu documente utilizate, prevăzute la alin. (6).

(7) Sigiliile crotalii pentru pomii de Crăciun se confecţionează şi se distribuie persoanelor juridice prevăzute la alin. (4), contra cost, în condiţiile legii.

 

CAP. 3

Circulaţia materialelor lemnoase şi controlul acesteia

 

ART. 12

(1) Materialul lemnos rotund, cioplit sau ecarisat, care are o dimensiune minimă a secţiunii transversale la capătul subţire de 8 cm, cu excepţia cherestelei şi a lemnului fasonat în steri sau în grămezi de crăci şi care se transportă în baza avizului de însoţire prevăzut la art. 7, se marchează pe fiecare piesă cu dispozitivul dreptunghiular specific persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1), de personalul împuternicit să elibereze avizul de însoţire.

(2) Pomii de Crăciun se identifică individual cu sigiliu crotaliu al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3. Sigiliul crotaliu se fixează între primele două verticile de la baza pomului de Crăciun.

(3) Materialul lemnos nemarcat în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se reţine în vederea stabilirii provenienţei.

ART. 13

(1) Personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, al administratorului şi/sau al gestionarului infrastructurii, precum şi operatorii portuari care primesc materiale lemnoase pentru expediere şi efectuează operaţiunile de încărcare/descărcare în/din vagoane sau în/din nave, după caz, vor refuza primirea materialelor lemnoase prezentate spre expediere, dacă acestea nu sunt însoţite de avizul de însoţire prevăzut la art. 7 sau dacă acesta nu este completat conform prevederilor prezentelor norme. În acest caz persoanele menţionate sunt obligate să sesizeze imediat organele de cercetare competente în legătură cu cele constatate.

(2) Autoritatea vamală nu va accepta declaraţia vamală de export fără prezentarea avizelor de însoţire - exemplarul 1, care trebuie să însoţească materialele lemnoase prezentate pentru vămuire, sau când se prezintă avize de însoţire întocmite cu încălcarea dispoziţiilor prezentelor norme ori conţinând neconcordanţe cu datele înscrise în declaraţia vamală ori în documentele anexate la aceasta.

(3) În situaţia prevăzută la art. 7 alin. (9) autoritatea vamală nu va permite ieşirea din ţară a mijloacelor de transport pentru care transportatorul nu prezintă avizul de însoţire sau îl prezintă cu neconcordanţe faţă de datele înscrise în permisul vamal.

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) autoritatea vamală este obligată să anunţe de îndată, în scris, cea mai apropiată structură teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, care este obligată să ia măsuri pentru prezentarea în cel mai scurt timp posibil a personalului propriu la biroul vamal, în vederea luării măsurilor legale şi, dacă este cazul, a aplicării sancţiunilor contravenţionale. Dacă personalul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură constată că mărfurile îndeplinesc condiţiile legale, acesta stabileşte şi comunică în scris autorităţii vamale că operaţiunea de vămuire poate continua.

ART. 14

(1) În cazul întreruperii transportului, transportatorul se adresează celui mai apropiat ocol silvic care se găseşte în traseu. La ocolul silvic se confirmă întreruperea prin consemnarea acesteia pe avizul de însoţire. Consemnarea este certificată prin semnătura şefului ocolului silvic sau a unei alte persoane de la ocolul silvic, împuternicită în acest sens, şi prin aplicarea ştampilei ocolului silvic.

(2) Anunţarea evenimentului se face în perioada de valabilitate a avizului de însoţire.

(3) În cazul în care, din motive obiective, mijlocul de transport cu care se transportă materiale lemnoase trebuie să fie înlocuit, ocolul silvic pe raza căruia se realizează transbordarea materialelor lemnoase eliberează avizul de însoţire pentru noul mijloc de transport la solicitarea transportatorului sau a proprietarului materialelor lemnoase, făcând menţiunea de anulare, sub semnătură şi sigiliu, pe avizul de însoţire iniţial.

(4) Evenimentele prevăzute la alin. (1) şi (3) se comunică lunar de către ocolul silvic structurii teritoriale competente a autorităţii publice centrale care răspunde de controlul aplicării regimului silvic în raza căruia au fost semnalate.

ART. 15

Termenelor prevăzute la art. 11 alin. (5) şi la art. 14 le sunt aplicabile prevederile legale cu privire la cazul de forţă majoră.

ART. 16

Cu prilejul efectuării controlului provenienţei şi circulaţiei materialelor lemnoase, agenţii constatatori procedează, după caz, astfel:

a) în cazul în care avizul de însoţire prezentat la control este întocmit corespunzător, iar datele înscrise corespund realităţii, personalul care efectuează controlul restituie avizul respectiv, consemnând pe verso data şi ora efectuării controlului, denumirea punctului de control, numele şi prenumele, precum şi calitatea persoanei care a efectuat controlul, scrise citeţ;

b) în cazul în care avizul de însoţire prezentat la control nu este întocmit potrivit prevederilor prezentelor norme, dar datele înscrise în acesta, referitoare la materialul lemnos transportat - număr de piese, sortiment/specie, lungime, diametru, volum -, corespund cu realitatea, reţin documentele şi materialele lemnoase respective şi întocmesc conform competenţelor documentele de constatare şi sancţionare. Materialele lemnoase reţinute se dau în custodie, în vederea stabilirii provenienţei legale, de către organul constatator.

ART. 17

(1) Reţinerea sau confiscarea materialelor lemnoase se face în condiţiile prevăzute de lege, de către agenţii constatatori abilitaţi să dispună această măsură.

(2) Agentul constatator ia măsurile de conservare şi/sau de valorificare prevăzute de dispoziţiile legale în privinţa materialelor lemnoase reţinute sau confiscate.

(3) În cazul mijloacelor de transport feroviare, materialele lemnoase reţinute/confiscate vor fi predate custodelui de către administraţia transportului feroviar, după sosirea lor în staţia de destinaţie, din staţia de cale ferată transportându-se de către custode pe cheltuiala expeditorului.

(4) În cazul mijloacelor de transport navale, marfa va fi predată custodelui de către proprietarii sau operatorii navelor ori reprezentanţii împuterniciţi ai acestora, în cel mai apropiat port unde există instalaţii de descărcare şi spaţiu de depozitare.

ART. 18

(1) Pentru materialele lemnoase reţinute/confiscate în condiţiile legii, se încheie procesul-verbal de dare în custodie, în 3 exemplare, care va cuprinde următoarele date, după caz:

a) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a făcut constatarea şi a dispus reţinerea/confiscarea materialelor lemnoase;

b) numele, prenumele şi domiciliul sau denumirea şi sediul destinatarului şi, respectiv, ale expeditorului, numele, prenumele şi datele de identificare sau denumirea şi sediul transportatorului şi/sau datele de identificare ale persoanei care însoţeşte transportul;

c) motivul şi împrejurările în care s-a luat măsura reţinerii/confiscării;

d) cantitatea şi sortimentele reţinute/confiscate, redate pe specii, iar în cazul lemnului rotund, ecarisat sau cioplit, inventarul pe număr de piese şi dimensiuni, precum şi indicativul ciocanului silvic cu marcă triunghiulară sau pentagonală, aplicat pe materialul reţinut/confiscat, dacă este cazul;

e) denumirea custodelui, precum şi numele, prenumele, domiciliul şi actul de identitate ale persoanei care primeşte în custodie materialele lemnoase;

f) termenul stabilit pentru prezentarea actelor doveditoare a provenienţei materialelor lemnoase reţinute, redat prin număr de ore, menţionându-se anul, luna, ziua şi ora de la care curge acest termen, documentele solicitate, precum şi locul de prezentare a documentelor.

(2) Procesul-verbal de custodie se semnează de agentul constatator care a dispus reţinerea/confiscarea materialelor lemnoase, de persoana care primeşte în custodie materialele lemnoase, de transportator, destinatar şi/sau de însoţitorul transportului, după caz, precum şi de 2 martori.

(3) Cele 3 exemplare ale procesului-verbal de custodie se repartizează astfel: agentului constatator - un exemplar, custodelui - un exemplar şi destinatarului sau persoanei care a însoţit ori a efectuat transportul - un exemplar.

ART. 19

(1) Termenul maxim ce se poate stabili pentru prezentarea actelor doveditoare a provenienţei materialelor lemnoase transportate şi reţinute în condiţiile art. 16 lit. b) este de 12 ore de la data şi ora reţinerii acestora. Stabilirea termenului se face de către persoana care a făcut constatarea şi a dispus reţinerea, în funcţie de situaţia de fapt.

(2) Persoana căreia i-a fost reţinut materialul lemnos este obligată ca, în termenul stabilit de organul constatator, să facă dovada provenienţei legale a materialului lemnos prin prezentarea documentelor de provenienţă solicitate de persoana care a dispus reţinerea.

(3) În situaţia în care în termenul stabilit sunt prezentate documentele solicitate pentru stabilirea provenienţei materialelor lemnoase şi după verificarea acestora se confirmă provenienţa legală a acestora, se dispune în scris custodelui, de către persoana care a dispus reţinerea, să elibereze materialele lemnoase reţinute. Restituirea se face în baza unui proces-verbal de predare-primire încheiat între custode şi persoana căreia i-a fost reţinut materialul, care se anexează la avizul de însoţire ce se restituie. Pe avizul de însoţire persoana care a dispus reţinerea certifică durata reţinerii, cantitatea şi calitatea materialului lemnos restituit, urmând ca transportatorul să procedeze conform prevederilor art. 14.

 

CAP. 4

Controlul depozitelor de materiale lemnoase şi instalaţiilor de transformat lemn rotund

 

ART. 20

Se interzic primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către deţinătorii de depozite şi/sau de instalaţii de prelucrare a lemnului, dacă materialele lemnoase nu sunt însoţite de avize de însoţire care să ateste provenienţa lor legală, conform prevederilor art. 7.

ART. 21

(1) Deţinătorii de depozite de materiale lemnoase, precum şi deţinătorii instalaţiilor de transformat lemn rotund au următoarele obligaţii:

a) să întocmească şi să înregistreze până la data de 5 a fiecărei luni documentele cu caracter tehnico-operativ din luna anterioară, care să permită calcularea stocurilor scriptice pentru fiecare gestiune şi sortiment de material lemnos, şi anume:

- procese-verbale lunare de sortare a masei lemnoase, în care se vor evidenţia cantităţile de lemn rotund fasonate şi sortimentele rezultate;

- procese-verbale lunare de transformare, în care se vor evidenţia cantităţile de materiale lemnoase transformate şi sortimentele rezultate;

- raportul lunar de producţie şi situaţia depozitului (SD), care sunt documentele în baza cărora se fac înregistrările contabile ale firmei. O copie a situaţiei depozitului pentru luna precedentă şi documentele primare pentru luna în curs se păstrează la fiecare depozit şi la fiecare punct de lucru al deţinătorului, astfel încât să fie posibil calculul stocurilor scriptice în orice moment;

b) să deţină registrul unic de evidenţă a materialelor lemnoase, să îl completeze corespunzător şi să înregistreze în acesta avizele de însoţire corespunzătoare cantităţilor de materiale lemnoase primite spre depozitare, prelucrare şi/sau comercializare, precum şi avizele de însoţire corespunzătoare cantităţilor de materiale lemnoase expediate;

c) să pună la dispoziţie organelor de control registrul unic de evidenţă a materialelor lemnoase împreună cu avizele de însoţire pe baza cărora au fost efectuate înregistrările (exemplarul 1 - pentru intrări şi exemplarul 2 - pentru ieşiri) şi să le păstreze pe o perioadă de 5 ani de la ultima înregistrare efectuată;

d) să permită controlul în condiţiile prevăzute în prezentele norme şi să prezinte organelor de control documentele solicitate;

e) să împrejmuiască incintele punctelor de lucru, ale depozitelor de materiale lemnoase şi ale celorlalte perimetre pe care le deţin şi pe care le folosesc în procesul tehnologic.

(2) Operatorii economici cu care exportatorii sau reprezentanţii acestora au încheiat contracte de prestări de servicii privind depozitarea, manipularea şi expedierea materialelor lemnoase au obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi obligaţia de a deţine şi de a pune la dispoziţie organelor de control documentele specifice cu caracter tehnico-operativ care să permită calcularea stocurilor scriptice de materiale lemnoase.

(3) În situaţia în care nu se respectă prevederile alin. (1) şi (2), agentul constatator procedează la aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare, înştiinţează organul care a autorizat funcţionarea instalaţiei, după caz, precum şi alte instituţii publice, corespunzător competenţelor legale, pentru a lua măsurile ce se impun.

ART. 22

(1) Registrul unic de evidenţă a materialelor lemnoase este document cu regim special, are paginile numerotate, iar tipărirea şi distribuirea în condiţiile legii a formularelor se asigură de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.

(2) În cazul în care s-a produs pierderea, furtul sau distrugerea registrului unic de evidenţă a materialelor lemnoase, se va urma procedura prevăzută la art. 11 alin. (5).

(3) Modelul şi conţinutul formularului de registru unic de evidenţă a materialelor lemnoase este prevăzut în anexa nr. 4.

ART. 23

(1) Materialele lemnoase confiscate se valorifică prin licitaţie deschisă sau negociere, în termen de 30 de zile calendaristice de la data confiscării, de către ocolul silvic pe raza căruia s-au depozitat materialele lemnoase în custodie, în prezenţa agentului fiscal local.

(2) Ocolul silvic prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a întocmi documentaţia de vânzare, de a încasa contravaloarea materialelor lemnoase şi de a distribui sumele încasate, conform legii.

(3) Licitaţia va fi anunţată în mass-media locale şi prin afişe la sediile unităţilor administrativ-teritoriale şi al ocolului silvic prevăzut la alin. (1), într-un termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data confiscării.

(4) Licitaţia se organizează în termen de minimum 10 zile de la data anunţării, iar materialul lemnos confiscat care nu s-a vândut la o licitaţie se poate vinde prin negociere.

(5) Face excepţie de la prevederile alin. (1) lemnul de foc confiscat, care se valorifică în următoarea ordine de priorităţi: creşe, grădiniţe, şcoli, case de copii, cămine de bătrâni, spitale, primării, pentru nevoile proprii ale acestora. Valorificarea se face potrivit legii, la preţuri stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialului lemnos confiscat.

(6) Pomii de Crăciun se valorifică de urgenţă, prin licitaţie sau negociere, fără a fi obligatorie publicitatea prevăzută la alin. (3).

(7) Sumele obţinute din vânzarea materialelor lemnoase confiscate vor fi virate la bugetul de stat după deducerea cheltuielilor efectuate pentru valorificare, în conformitate cu art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor cote aferente bunurilor confiscate, destinate agenţilor constatatori, în condiţiile legii.

 

CAP. 5

Dispoziţii finale

 

ART. 24

Anexele nr. 1, 1a), 1b), 1c), 2, 3 şi 4*) fac parte integrantă din prezentele norme.

------------

*) Anexele nr. 1 - 4 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA 1

la norme

 

Seria REGIM SPECIAL - Exemplarul 1; (2); (3)

_____________________

|___|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

 

BON DE VÂNZARE

(Materiale lemnoase)

Data emiterii ....../....../.......

 

Provenienţa: ..............................................................

...........................................................................

Menţiuni speciale: FĂRĂ DREPT DE COMERCIALIZARE

 

______________________________________________________________________________

|Nr. | DENUMIREA MATERIALULUI |U.M.| Cantitate| Preţ unitar | Valoarea |

|crt.| LEMNOS | | | fără TVA | produsului |

| | | | | (lei/UM) | (lei) |

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

|____|____________________________|____|__________|______________|_____________|

| Avize de însoţire eliberate |

| pentru transport: Semnătura Semnătura|

| 1. Seria ....... data ...... ......... 3. Seria ...... data ...... .........|

| cantit. ...... cantit. ...... |

| 2. Seria ....... data ...... ......... 4. Seria ...... data ...... .........|

| cantit. ...... cantit. ...... |

|______________________________________________________________________________|

| Emitent ................. | Vânzător ............ | Cumpărător ............. |

| ......................... | ..................... | ........................ |

| ......................... | ..................... | ........................ |

| | | |

| | | |

|___________________________|_______________________|__________________________|

 

ANEXA 1a)

la norme

 

Seria REGIM SPECIAL - Exemplarul 1; (2); (3)

_____________________________

|___|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

 

BON DE VÂNZARE FISCAL

(Materiale lemnoase)

Data emiterii ....../....../.......

 

Provenienţa: ..............................................................

...........................................................................

Menţiuni speciale: 1. FĂRĂ DREPT DE COMERCIALIZARE

2. Termen de ridicare ..................... zile

 

______________________________________________________________________________

|Nr. | DENUMIREA |U.M.| Cantitate| Preţ unitar| Valoarea |TVA|Valoare totală|

|crt.| MATERIALULUI | | | fără TVA |produsului| | inclusiv TVA |

| | LEMNOS | | | (lei/UM) | (lei) | | (lei) |

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

|____|______________|____|__________|____________|__________|___|______________|

| Avize de însoţire eliberate |

| pentru transport: Semnătura Semnătura|

| 1. Seria ....... data ...... ......... 3. Seria ...... data ...... .........|

| cantit. ...... cantit. ...... |

| 2. Seria ....... data ...... ......... 4. Seria ...... data ...... .........|

| cantit. ...... cantit. ...... |

|______________________________________________________________________________|

| Emitent ................. | Vânzător ............ | Cumpărător ............. |

| ......................... | ..................... | ........................ |

| ......................... | ..................... | ........................ |

| ______ | | |

| / \ | | |

| | L.S. | | | |

| \________/ | | |

|___________________________|_______________________|__________________________|

 

ANEXA 1b)

la norme

 

______________________________________________________________________________

| |

| Seria Nr. |

| |

| Furnizor: ................. Cumpărător: ............... |

| ........................... ........................... |

| (denumirea, formă juridică) (denumirea, formă juridică) |

| Nr. de înmatriculare în Nr. de înmatriculare în |

| Registrul comerţului/anul: Registrul comerţului/anul: |

| ........................... ........................... |

| Codul fiscal (C.U.I.): .... FACTURĂ Codul fiscal (C.U.I.): .... |

| Sediul (localitatea, str., FISCALĂ Sediul: (localitatea, str., |

| nr.): ..................... nr.): ..................... |

| Judeţul: .................. Judeţul: .................. |

| Contul: ................. ____________________ Contul: ................... |

| Banca: .................. |Nr. facturii .......| Banca: .................... |

| Capital social: ......... |Data (ziua, luna, | |

| |anul) ..............| |

| |Nr. avizului de | |

| |însoţire a mărfii ..| |

| | (dacă este cazul) | |

| Cota T.V.A. ..........% |____________________| |

|______________________________________________________________________________|

|Nr. |Denumirea produselor| U.M.| Cantitatea| Preţul unitar| Valoarea| Valoarea|

|crt.| sau a serviciilor | | | (fără T.V.A.)| - lei - | T.V.A. |

| | | | | - lei - | | - lei - |

|____|____________________|_____|___________|______________|_________|_________|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 (3x4) | 6 |

|____|____________________|_____|___________|______________|_________|_________|

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | MATERIALE | | | |

| | | | LEMNOASE | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

| | | | | | | |

|____|____________________|_____|___________|______________|_________|_________|

| Semnătura şi | Date privind expediţia | Total | | |

| ştampila | Numele delegatului ..... | din care: | | |

| furnizorului | ........................ | | | |

| | Buletinul/cartea de | |_________|_________|

| | identitate | | | |

| | seria .... nr. ......... | | | |

| | eliberat(ă) ............ | accize | | X |

| | Mijlocul de transport | | | |

| | ........ nr. ........... |______________|_________|_________|

| | Expedierea s-a făcut | Semnătura | Total de plată |

| | în prezenţa noastră la | de primire | (col. 5 + col. 6) |

| | data de ....... ora .... | | |

| | | | |

| | Semnăturile ............ | | |

|________________|__________________________|______________|___________________|

Cod 14-4-10/A

 

ANEXA 1c)

la norme

 

______________________________________________________________________________

| |

| Seria Nr. |

| |

| Furnizor: ................. Cumpărător: ............... |

| ........................... ........................... |

| (denumirea, formă juridică) FACTURĂ (denumirea, formă juridică) |

| Nr. înmatric. în Reg. Nr. înmatric. în Reg. |

| com./an.: ............... ____________________ com./an.: ................. |

| Cod fiscal (C.U.I.): .... |Nr. facturii .......| Cod fiscal (C.U.I.): ...... |

| Sediul (localitatea, |Data (ziua, luna, | Sediul: (localitatea, |

| str., nr.): ............. |anul) ..............| str., nr.): ............... |

| ......................... |Nr. avizului de | ........................... |

| Judeţul: ................ |însoţire a mărfii ..| Judeţul: .................. |

| Contul: ................. | (dacă este cazul) | Contul: ................... |

| Banca: .................. |____________________| Banca: .................... |

| Capital social: ......... |

|______________________________________________________________________________|

|Nr. | Denumirea produselor | U.M. | Cantitatea | Preţul unitar| Valoarea|

|crt.| sau a serviciilor | | | - lei - | - lei - |

|____|____________________________|______|____________|______________|_________|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 (3x4) |

|____|____________________________|______|____________|______________|_________|

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | MATERIALE | | |

| | | | LEMNOASE | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

|____|____________________________|______|____________|______________|_________|

| Semnătura şi | Date privind expediţia: | TOTAL, | |

| ştampila | Numele delegatului ............... | | |

| furnizorului | .................................. | | |

| | Buletinul/cartea de identitate | |_________|

| | seria .... nr. ................... | | |

| | eliberat(ă) ...................... | din care | |

| | Mijlocul de transport ............ | accize: | |

| | nr. .............................. |______________|_________|

| | Expedierea s-a făcut în prezenţa | Semnătura |

| | noastră la data de ....... ora ... | de primire |

| | | |

| | Semnăturile ...................... | |

|________________|____________________________________|________________________|

Cod 14-4-10/aA

 

ANEXA 2

la norme

 

Seria REGIM SPECIAL - Exemplarul 1; (2); (3)

_________________________________________

|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

 

__ AVIZ DE ÎNSOŢIRE Nr. .........

/ LS \ (Materiale lemnoase)

\____/ Data emiterii ........./......./.......

 

1. Expeditor ......................... 4. Destinatar .......................

...................................... .....................................

Nr. reg. com./B.I./C.I. .............. Nr. reg. com./B.I./C.I. .............

Sediul/Domiciliul Sediul/Domiciliul

(Loc., str., nr., jud.) .............. (Loc., str., nr., jud.) .............

...................................... .....................................

C.U.I. ............................... C.U.I. ..............................

Punct de încărcare ................... Punct de descărcare .................

(denumire, adresa) (denumire, adresa)

2. Provenienţa: ...................... 5. Fiecare piesă a fost însemnată cu

(ocol silvic/proprietate/depozit etc.) dispozitivul dreptunghiular,

3. Doc. provenienţă .................. indicativ ...........................

(APV nr./an/B.V./factura/serie şi 6. Transport întrerupt din cauza

nr. filă registru unic etc.) .....................................

Perioada întreruperii ...............

Viza ................................

7.

______________________________________________________________________________

|Nr. | Sortiment/Specia | U.M. | Cantitatea | Preţ unitar | Valoarea |

|crt.| | | | (fără TVA) | (RON) |

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

| | TOTAL | | | | |

|____|____________________________|______|____________|_____________|__________|

 

8.

______________________________________________________________________________

| SPECIFICAŢIA |

|______________________________________________________________________________|

|Nr |Nr*|Sortiment/|Lung.|Diam./ |Volum|Nr. |Nr*|Sortiment/|Lung.|Diam./ |Volum|

|crt|buc| Specia | (m) |Grosime| ** |crt.|buc| Specia | (m) |Grosime| ** |

| | | | | (cm) |(mc) | | | | | (cm) |(mc) |

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|___|__________|_____|_______|_____|

| | | | | | | |TOTAL | | | |

|___|___|__________|_____|_______|_____|____|______________|_____|_______|_____|

|Data şi ora plecării transportului: Data şi ora sosirii transportului: |

| |

|______________________________________________________________________________|

|Emitent: |Date privind expediţia: |Numele, prenumele|

|(Numele, prenumele|(Numele, prenumele şi semnătura persoanei|şi semnătura |

|şi semnătura |care expediază) |persoanei care |

|persoanei |........................................ |recepţionează |

|abilitate) |Numele delegatului care însoţeşte |la destinaţie |

| |transportul ............................ | |

| ................ |B.I./C.I. seria ...... Nr. ............. | ............... |

| |Mijlocul de transport ...... nr. ....... | |

| ................ |Date identificare permis vamal ......... | ............... |

| |........................................ | |

|__________________|_________________________________________|_________________|

 

Instrucţiuni de completare:

În rubricile 1 şi 4: denumirea şi forma juridică în cazul persoanelor juridice sau numele şi prenumele în cazul persoanelor fizice;

Rubrica 5: se completează numai în cazul aplicării dispozitivului (pe materialul lemnos cu dimensiunea minimă a secţiunii transversale >/= 8 cm);

Rubrica 8: nu se completează pentru: cherestele transportate în vrac, lemn fasonat în steri sau în grămezi de crăci;

În cazul cherestelelor transportate pachetizat, se completează cu numărul de pachete şi dimensiunile acestora:

* Coloana "Nr buc": se completează cu numărul total al pieselor/pachetelor din acelaşi sortiment şi cu aceleaşi caracteristici dimensionale;

** Coloana "Volum": se completează cu volumul total corespunzător numărului total al pieselor/pachetelor din acelaşi sortiment şi cu aceleaşi caracteristici dimensionale.

 

ANEXA 3

la norme

 

Figura 1, reprezentând model de sigiliu crotaliu - POM DE CRĂCIUN - MARCAJ SECURIZAT -, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 16 aprilie 2004, la pagina 13.

 

ANEXA 4

la norme

 

REGIM SPECIAL

 

REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A MATERIALELOR LEMNOASE

 

LA DEPOZITUL/INSTALAŢIA Autorizaţie Seria

DE TRANSFORMAT LEMN ROTUND .......... de funcţionare ..............

 

Agent economic ..................

 

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

A - Data înregistrării

B - Data avizului de însoţire

C - Sortiment/Specia

D - Cantitatea

E - Cantitatea prelucrată (mc)

F - Cherestea (mc)

G - Randament %

H - Alte sortimente (mc)

I - Consum tehnologic (mc)

J - Lemn rotund pentru industrializare (mc)

K - Observaţii

 

______________________________________________________________________________

|N | | | | INTRĂRI | PROCESARE | LIVRĂRI | |

|r.| | | |________________|_______________|______________________| |

| | | | | | | | |Sortimente |Sortimente |BENEFICIAR| K|

|c | A| Aviz de | B |FURNIZOR| C | D | E |rezultate |livrate | | |

|r | |însoţire/| | | | | |___________|___________|__________| |

|t.| | Seria | | | | | |F |G |H |I | J | F | H | | |

|__|__|_________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

| 0| 1| 4 | 5 | 2 | 6 | 7 | 8 | 9|10|11|12| 17| 18| 19| 20 |21|

|__|__|_________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

| |Stoc iniţial| | | | | | | | | | | | | | |

|__|____________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

|__|__|_________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

|__|__|_________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

|__|__|_________|___|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

|Total la sfârşitul | | | | | | | | | | | | | |

|lunii .............| | | | | | | | | | | | | |

|___________________|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

|Stoc la sfârşitul | | | | | | | | | | | | | |

|lunii .............| | | | | | | | | X | X | X | X | X|

|___________________|________|___|___|___|__|__|__|__|___|___|___|__________|__|

 

---------------