Legi utile
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor - extras
Legea nr. 60/2003 privind regimul câinilor periculoşi - extras
Art. 1. - Pentru asigurarea climatului de ordine şi linişte publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiană, cetăţenii sunt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de convieţuire socială.
Art. 11. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, următoarele fapte:
1. portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, pumnalului, şişului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum şi folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru şocuri electrice;
2. importul sau procurarea din ţară, în vederea comercializării, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprimă proiectilului o viteză mai mare de 220 m/s, cu excepţia celor destinate pentru a fi folosite la antrenamente şi competiţii de către Federaţia Română de Tir, de cluburile şi asociaţiile sportive cu secţii de tir afiliate la această federaţie, care pot dobândi, deţine şi folosi arme din această categorie, conform standardelor sportive internaţionale;
3. neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin personal propriu ori specializat, a ordinii publice în localuri publice, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci şi în alte locuri de distracţie sau de agrement pe care le conduc, precum şi refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice sau pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea;
4. împiedicarea, sub orice formă, a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat, de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice.
Portul sau folosirea, fără drept, de obiecte din cele prevăzute la alin. 1 pct. 2, în localul autorităţilor publice, instituţiilor publice, instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public, la întruniri publice ori în localuri de alegeri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 2. - Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
1) săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;
2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârşi acţiuni ilicite, contrare ordinii şi liniştii publice şi normelor de convieţuire socială, precum şi actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;
3) apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum şi determinarea unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte;
4) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale;
5) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decât cele autorizate potrivit legii - de natură să lezeze bunele moravuri;
6) atragerea de persoane, sub orice formă, săvârşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obţine foloase materiale, precum şi îndemnul sau determinarea, în acelaşi scop, a unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte;
7) acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute la pct. 6) în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective;
8) Abrogat.
9) Abrogat.
10) comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare în alte locuri decât în magazinele autorizate să efectueze operaţiuni cu arme de foc şi muniţii;
11) vânzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, persoanelor care au săvârşit acte de violenţă menţionate în cazierul judiciar, precum şi persoanelor care suferă de boli neuropsihice menţionate în certificatul de sănătate eliberat de policlinica teritorială;
12) neţinerea evidenţei de către magazinele autorizate a cumpărătorilor armelor prevăzute la pct. 10) în registre speciale, vizate de organele de poliţie, în care vor fi menţionate datele de stare civilă, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate ale cumpărătorului, numărul cazierului judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum şi caracteristicile armei vândute.
Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligaţia de a prezenta cazierul judiciar şi certificatul de sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai cazierul judiciar;
13) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat;
14) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lămpilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, săli de spectacol sau în alte locuri publice;
15) pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, instituţiilor de învăţământ şi spaţiilor aparţinând acestora, indiferent de destinaţia lor, regiilor autonome, societăţilor comerciale, partidelor sau altor formaţiuni politice, organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, ambasadelor şi reprezentanţelor altor state ori ale organizaţiilor internaţionale de pe teritoriul României, precum şi ocuparea fără drept a terenurilor aparţinând ambasadelor şi reprezentanţelor sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine;
16) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afişelor legal expuse în locuri anume destinate;
17) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor culturalsportive;
18) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistică şi rutieră ori a celor care semnalează existenţa unui pericol pentru viaţa persoanelor;
19) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
20) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea îndreptăţită a unui salariat al localului;
21) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice în localurile publice şi în afara acestora, în zilele şi la orele când, potrivit dispoziţiilor legale, acestea sunt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice ori după ora de închidere stabilită prin autorizaţia de funcţionare;
22) servirea cu băuturi alcoolice în localuri publice şi în afara acestora pe timpul desfăşurării adunărilor publice, grevelor, manifestărilor sportive sau altor asemenea întruniri publice, în imediata apropiere, precum şi consumul de băuturi alcoolice în astfel de condiţii de către participanţi;
23) desfacerea băuturilor alcoolice sau comercializarea acestora în spaţii amenajate la intrarea sau în curţile spitalelor şi ale altor unităţi sanitare, centrelor de plasament al minorilor, unităţilor sau instituţiilor de învăţământ, pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora, precum şi în bufetele de incintă din aceste locuri sau în spaţii productive;
24) servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor;
25) consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, săli de spectacole, stadioane sau în alte locuri publice;
26) provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice;
27) Abrogat.
28) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;
29) tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice situate în imobile cu destinaţia de locuinţe sau în imediata vecinătate a acestora;
30) alungarea din locuinţa comună a soţului sau soţiei, a copiilor, precum şi a oricărei alte persoane aflate în întreţinere;
31) nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamităţi naturale sau alte pericole publice;
32) nerespectarea măsurii de suspendare, dispusă conform dispoziţiilor art. 3 alin. 2 şi 3;
33) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
34) Abrogat.
35) îndemnul sub orice formă al minorilor la săvârşirea de contravenţii;
36) neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostitu ţie;
37) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi, precum şi neanunţarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub pază sau supraveghere.
Art. 3. Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 100 RON la 500 RON, cele prevăzute la pct. 3, 4, 13, 16, 19, 20, 24, 25, 33, 36 şi 37;
b) cu amendă de la 200 RON lei la 1.000 RON lei, cele prevăzute la pct. 1, 14, 18, 26, 28 şi 30;
c) cu amendă de la 500 RON la 1.500 RON cele prevăzute la pct. 2, pct. 5-7, pct. 10-12, pct. 15, 17, 21, 22, 29, 31 şi 35;
d) cu amendă de la 2.000 RON la 3.000 RON fapta prevăzută la pct. 32.
În cazurile în care faptele prevăzute la pct. 1), 2), 4) şi 26)
ale art. 2 sunt săvârşite în incinta unei instituţii de învăţământ, a unei instituţii de sănătate ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, sancţiunile aplicabile sunt amenzile de la 1.000 RON la 3.000 RON.
În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 7 şi pct. 22 se dispune şi măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.
În cazul repetării contravenţiilor prevăzutr de art. 2 pct. 21, 23, 24 şi 29 se dispune, de asemenea, măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.
Art. 6. - Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 4), 5) şi 8), dacă sunt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.
În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 pct. 30) este necesară plângerea părţii vătămate. Retragerea plângerii ori împăcarea părţilor înlătură răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situaţia anterioară.
Art. 8. - Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Art. 9. - Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie. [SUS]
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.97 din 14 iulie 2005
privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept.
Art. 2. - (1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii populaţiei, mişcării acesteia şi comunicării de date, în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice.
(2) Evidenţa cetăţenilor români se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei.
(3) Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în România.
Art. 3. - Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare S.N.I.E.P., este administrat de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare C.N.A.B.D.E.P., şi reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, eliberarea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în relaţiile cu statul.
Art. 4. - Registrul permanent de evidenţă a populaţiei, denumit în continuare R.P.E.P., este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării.
Art. 5. - (1) Întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.P.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(2) Administrarea bazelor de date integrate, precum şi producerea cărţilor de identitate şi a cărţilor de alegător, în sistem informatizat, se realizează de către C.N.A.B.D.E.P.
(3) Conţinutul R.P.E.P. se aprobă şi se modifică prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(4) R.P.E.P. funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile legii, pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
(5) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.P.E.P. la naştere, pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere.
Art. 6. - (1) Codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.
(2) Codurile numerice personale sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de către C.N.A.B.D.E.P., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti şi Direcţia generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs.
(3) Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un C.N.P. care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în R.P.E.P.
(4) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, iar în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în baza listelor prevăzute la alin. (2).
(5) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice menţionate la alin. (2), C.N.A.B.D.E.P. generează coduri numerice personale suplimentare, în vederea atribuirii persoanelor fizice, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sub coordonarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
CAPITOLUL III
Actele de identitate
Art. 11. - (1) Actul de identitate este documentul care se eliberează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cetăţeanului român şi cu care se face dovada identităţii, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei titularului acestuia. Acest document se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie.
Art. 12. - Dovada identităţii şi a cetăţeniei române în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face cu certificatul de naştere al acestuia, iar dovada domiciliului se face cu actul de identitate al părintelui la care locuieşte statornic sau cu actul de identitate al reprezentantului său legal, precum şi cu documentele prevăzute la art. 27.
Art. 13. - (1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau, în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie, a reprezentantului său legal.
(2) Minorul poate depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, personal ori însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal.
(3) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă formularul-tip pe care cetăţenii români îl completează pentru obţinerea unui act de identitate şi care conţine informaţiile cu caracter personal stabilite de lege pentru constituirea şi actualizarea R.P.E.P.
(4) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează în prezenţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi trebuie să fie însoţită de documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei.
(5) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării documentelor prevăzute la alin. (4), solicitanţii vor prezenta un alt document oficial pentru certificarea identităţii. În lipsa unui astfel de document este necesară declaraţia unei rude sau, în lipsă, a unei alte persoane care să certifice identitatea solicitantului. Declaraţia trebuie să fie autentificată în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială, autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă.
(7) Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
Art. 14. - (1) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, minorul are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea actului de identitate, prezentând, după caz, documentele menţionate la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
(2) Eliberarea primului act de identitate nu se poate face pe bază de procură specială.
Art. 15. - (1) Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se găsesc internaţi, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială li se eliberează acte de identitate prin grija acestor servicii de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă.
(2) În situaţia în care părinţii celor prevăzuţi la alin. (1) nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi identificaţi, la rubrica Domiciliu" se înscrie adresa centrului respectiv.
Art. 16. - (1) Cartea de identitate se eliberează după cum urmează:
a) prima carte de identitate se eliberează la împlinirea vârstei de 14 ani;
b) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 4 ani;
c) pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, termenul de valabilitate a cărţii de identitate este de 7 ani;
d) cărţile de identitate eliberate după împlinirea vârstei de 25 de ani au termen de valabilitate de 10 ani.
(2) După împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează cu termen de valabilitate permanent.
Art. 17. - (1) Orice modificări, adăugări sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul de identitate sunt interzise şi atrag nulitatea acestuia.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poliţie sau de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, după caz.
(3) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) este obligat să reţină actul de identitate respectiv şi să-l depună la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.
Art. 18. - (1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor eliberează o nouă carte de identitate în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localităţi;
i) când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
j) în cazul schimbării sexului;
k) în cazul anulării;
l) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
(2) În termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-k), titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
(3) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, titularul sau reprezentantul legal al acestuia are obligaţia să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 13 alin. (3), (4) sau (5).
Art. 19. - (1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate;
b) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.
(2) Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, dar nu poate depăşi un an.
Art. 20. - Pe actul de identitate se fac menţiuni numai de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, referitoare la stabilirea reşedinţei, iar în baza comunicării scrise a organelor abilitate, şi cu privire la interdicţia de a se afla în anumite localităţi sau de a părăsi localitatea de domiciliu.
Art. 21. - (1) Actul de identitate al persoanei fizice reţinute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se păstrează de către administraţia aresturilor ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularului acestuia.
(2) Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socială se păstrează pe durata internării de către administraţia acestor instituţii.
Art. 22. - (1) Titularii actelor de identitate, precum şi autorităţile publice prevăzute la art. 21 sunt obligaţi să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice şi autorităţile publice menţionate în alin. (1) la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs, în termen de 24 de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă.
(3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.
Art. 23. - (1) Persoana care a găsit un act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună, în cel mai scurt timp posibil, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.
(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor unde a fost declarat evenimentul.
Art. 24. - (1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reţinut în afara cazurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Este interzisă darea, primirea sau solicitare actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.
CAPITOLUL IV
Domiciliul şi reşedinţa
Art. 25. - (1) Domiciliul unei persoane fizice este la adresa unde ea îşi are locuinţa statornică.
(2) Cetăţenii români au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
(3) Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.
Art. 26. - (1) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal, în cazul în care se află sub tutelă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.
Art. 27. - Dovada domiciliului se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
b) declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului, însoţită de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicită schimbarea domiciliului la o altă persoană fizică;
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b); pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali;
d) documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
Art. 28. - Declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
Art. 29. - Reşedinţa este adresa la care persoana fizică locuieşte temporar mai mult de 15 zile, alta decât cea de domiciliu.
Art. 30. - (1) Persoana care locuieşte temporar, în mod neîntrerupt, mai mult de 15 zile la o altă adresă decât cea de domiciliu este obligată să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor înscrierea în actul de identitate a menţiunii de stabilire a reşedinţei.
(2) Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.
Art. 31. - (1) Pentru înscrierea reşedinţei solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reşedinţei, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu documentele prevăzute la art. 27.
(2) Se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1):
a) persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic;
b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală.
Art. 32. - Menţiunea privind reşedinţa se completează pe un autocolant-tip care se aplică pe versoul actului de identitate.
Art. 33. - (1) Persoanelor fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unităţi de ocrotire şi de protecţie socială, în şcoli de reeducare sau în alte instituţii li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei respective.
(2) În situaţia în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), instituţiile respective sunt obligate să anunţe imediat unitatea de poliţie pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în vederea stabilirii identităţii lor.
Art. 34. - În cazul în care menţiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reşedinţei s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această menţiune este nulă de drept.
Art. 35. - Persoana care găzduieşte o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 15 zile, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 31 alin. (2) lit. a), are obligaţia de a anunţa poliţia sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul.
Art. 36. - (1) Evidenţa locatarilor prin cartea de imobil se ţine în următoarele categorii de imobile care dispun de mai multe unităţi locative, astfel cum acestea sunt definite de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
a) destinate cazării în comun;
b) care servesc total sau parţial ca locuinţă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau locuinţelor destinate exclusiv personalului acestora, precum şi, după caz, membrilor familiilor şi persoanelor aflate în îngrijirea acestora.
Art. 37. - (1) Organizarea activităţii de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie.
(2) Cartea de imobil se întocmeşte şi se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociaţia de proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv.
(3) Păstrarea, actualizarea şi utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Responsabilul cărţii de imobil are obligaţia să înscrie, pe baza actului de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa în imobilul respectiv şi să o prezinte, la cerere, poliţiştilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(5) Cartea de imobil se întocmeşte într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul cărţii de imobil.
Art. 38. - (1) Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă în termen de 15 zile de la mutare.
(2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului cărţii de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărţii de imobil.
Art. 39. - La hoteluri şi în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului acestora, după caz.
Art. 40. - (1) În cazul în care, în condiţiile legii, se schimbă denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi în situaţia în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărţii de identitate şi a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se suportă din bugetele unităţilor administrativteritoriale respective.
(2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute sau arestate care nu posedă asemenea documente şi care nu dispun de mijloace financiare, precum şi persoanelor cu handicap şi celor fără venituri, şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate.
(3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, incendiilor sau ale altor dezastre şi care declară pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază teritorială domiciliază ori îşi au reşedinţa, faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situaţii.
CAPITOLUL V
Sancţiuni
Art. 41. - Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.
Art. 42. - Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), art. 18 alin. (2) şi (3), art. 23 şi art. 37 alin. (4), cu amendă de la 25 lei (RON) la 50 lei (RON);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 24, 38 şi 39, cu amendă de la 40 lei (RON) la 80 lei (RON);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi art. 35, cu amendă de la 75 lei (RON) la 150 lei (RON).
Art. 43. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 42 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi de către poliţişti. [SUS]
LEGE nr.333 din 8 iulie 2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea.
(2) Paza şi protecţia se realizează prin forţe şi mijloace militare sau civile, de către instituţiile specializate ale autorităţilor administraţiei publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deţinătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum şi de către societăţile specializate de pază şi protecţie.
Art. 2. - (1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecţia personală la serviciile unor societăţi specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei legi.
Art. 3. - (1) În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.
(2) Unităţile grupate pe un anumit spaţiu pot organiza, cu avizul poliţiei, paza în comun cu gardieni publici, pază proprie sau prin societăţile specializate de pază. Conducătorii acestor unităţi stabilesc forma de pază, obligaţiile şi răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.
(3) La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor.
(4) Protecţia demnitarilor români şi a celor străini pe timpul şederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora se asigură de Serviciul de Protecţie şi Pază, conform atribuţiilor prevăzute în legea specială de organizare şi funcţionare a acestuia.
(5) Protecţia magistraţilor, a poliţiştilor şi jandarmilor, precum şi a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor ameninţări, se asigură de Ministerul de Interne*), potrivit legii.
Art. 4. - Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1).
Art. 5. - (1) Paza se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.
(2) Pentru unităţile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliţiei nu este obligatoriu.
(3) Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi şi amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, consemnul posturilor, legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor şi modul de acţiune în diferite situaţii. De asemenea, vor fi prevăzute şi regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului unităţii, precum şi documentele specifice serviciului de pază.
(4) În cazul unităţilor în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale gardienilor publici sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu comandanţii/şefii acestor efective.
(5) Documentele specifice necesare executării şi evidenţei serviciului de pază, cu excepţia celui executat cu efective de jandarmi, şi modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL II
Formele de pază
SECŢIUNEA 1
Paza cu efective de jandarmi
Art. 6. - (1) Paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură şi artă, ale unor instituţii din domeniul financiarbancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice străine, a sediilor unor organizaţii internaţionale, precum şi a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura şi la sediile unor organisme internaţionale care desfăşoară activităţi pe teritoriul ţării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.
(3) Unităţile bugetare şi sediile misiunilor diplomatice, precum şi unităţile de interes strategic care deţin instalaţii ori obiective de o deosebită importanţă naţională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanţă deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace şi se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.
(5) Obiectivele şi valorile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi personalul, mijloacele materiale şi financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul de interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2).
(7) Prin situaţii care nu suferă amânare se înţelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine şi tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafeţe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi situaţiile în care organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenţie.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condiţiile alin. (6), se ridică după încetarea situaţiei deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), respectiv prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situaţiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligaţiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenţionarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.
(11) În situaţia în care unităţile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi îşi schimbă, îşi restrâng sau îşi încetează activitatea ori renunţă la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili şi modalităţile de redistribuire a efectivelor disponibilizate şi a alocaţiilor bugetare aprobate în acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condiţiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi şi prin planul de pază întocmit.
Art. 7. - (1) Unităţile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unităţile de jandarmi, la nivelul eşalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul de Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de pază se poate efectua şi în condiţiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.
(4) Condiţiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din pază şi prestarea altor servicii, organizate şi executate, potrivit legii, de unităţile de jandarmi se reţin integral de către acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital.
Art. 8. - (1) Paza cu efective de jandarmi se organizează şi se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleaşi sporuri pentru condiţii periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca şi personalul din obiectivul respectiv.
Art. 9. - În unităţile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcţionează şi paza proprie, cu gardieni publici sau prin societăţi specializate de pază şi protecţie, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat şi condus de către jandarmerie.
SECŢIUNEA a 2-a
Paza cu gardieni publici şi paza proprie
Art. 10. - Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condiţiilelegii, şi prin Corpul gardienilor publici, conform Legii nr. 26/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului gardienilor publici.
Art. 11. - Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor şi valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea, punctele de acces şi cu alte criterii specifice.
Art. 12. - (1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii.
(2) În funcţie de numărul personalului de pază, conducerea unităţii va numi un şef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecţia, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament şi mijloace de protecţie, precum şi pentru instruirea, planificarea şi controlul acestuia.
(3) La unităţile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din şeful serviciului de pază şi şeful de tură.
(4) La celelalte unităţi unde numărul de paznici este sub 20, activităţile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unităţii.
(5) Şeful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unităţii şi stabileşte împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.
Art. 13. - (1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază. Se asimilează personalului de pază şi persoanele care cumulează atribuţiile de pază cu alte atribuţii de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecţie şi însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.
Art. 14. - (1) Cu avizul poliţiei, personalul din paza proprie a unităţilor poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene şi alte mijloace, în raport cu importanţa obiectivelor, a bunurilor şi valorilor păzite.
(2) La unităţile unde funcţionează paza proprie şi paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea şi controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.
SECŢIUNEA a 3-a
Paza în mediul rural
Art. 15. - Unităţile situate pe teritoriul localităţilor rurale îşi organizează paza conform prevederilor prezentei legi.
Art. 16. - Conducătorii unităţilor care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole sunt obligaţi să organizeze pază de câmp prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.
Art. 17. - (1) Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se asigură de către conducătorii unităţilor centrale de profil, prin corpuri specializate de pază.
(2) Corpurile specializate de pază se organizează şi funcţionează în structura unităţii beneficiare, în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 18. - (1) În localităţile rurale se organizează paza comunală.
(2) Primarul răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei şi este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor.
(3) Avizarea planului de pază, instruirea şi controlul personalului de pază din localităţile rurale se efectuează de către organele locale de poliţie.
(4) Paza comunală se efectuează prin rotaţie de către locuitorii comunei sau prin oricare dintre formele de pază prevăzute de lege. Obligaţia de pază comunală revine fiecărei familii care are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul comunei şi se îndeplineşte de câte un membru al acesteia, o singură dată la fiecare rotaţie.
(5) Persoanele care nu corespund cerinţelor legii pentru a îndeplini atribuţii de pază sau care, datorită ocupaţiilor profesionale, nu pot să execute serviciul de pază sunt obligate să achite contravaloarea prestaţiilor datorate, în cuantumul stabilit prin hotărâre a consiliului local. Plata se poate face şi prin prestarea altor servicii în folosul comunei, în condiţiile stabilite de consiliul local.
(6) Persoanele care deţin proprietăţi în localitate şi nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza acesteia sunt obligate la plata unei contribuţii, al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Plata se poate face şi prin bunuri, produse ori prin prestarea altor servicii în folosul comunei, în condiţiile stabilite de consiliul local.
(7) Sumele realizate în condiţiile alin. (5) şi (6) vor fi utilizate pentru procurarea de echipamente de protecţie, însemne şi mijloace de autoapărare sau utilitare necesare bunei executări a serviciului de pază comunală.
(8) În cazurile în care paza se efectuează şi prin alte forme prevăzute de lege, plata serviciului de pază comunală se va asigura din fondurile bugetare locale.
(9) Persoanele care execută paza prin rotaţie, potrivit alin. (4), trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 39 lit. a)-c), să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului primar şi să poarte însemne distinctive în timpul executării serviciului de pază.
(10) Sunt scutiţi de la obligaţia de a efectua pază comunală: pensionarii, bolnavii cronici incurabili ori cei cu deficienţe fizice care îi fac inapţi pentru serviciul de pază, persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, militarii, poliţiştii, preoţii şi pompierii.
Art. 19. - Autorităţile administraţiei publice locale care organizează paza în localităţile rurale sunt obligate să pună la dispoziţie persoanelor care îndeplinesc serviciul de pază prin rotaţie echipament de protecţie, mijloace de autoapărare, mijloace de iluminat pe timp de noapte şi să asigure accesul rapid la mijloacele de alarmare în caz de pericol, precum şi forţele de intervenţie în sprijinul acestora, în caz de nevoie.
SECŢIUNEA a 4-a
Paza şi protecţia prin societăţi specializate
Art. 20. - (1) Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale private care se constituie şi funcţionează potrivit legislaţiei comerciale şi prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri şi valori importante, în condiţii de maximă siguranţă a acestora, precum şi protecţia persoanelor.
(2) Societăţile specializate de pază şi protecţie funcţionează în baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, pentru cel puţin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informaţii poate constitui temei pentru anularea licenţei de funcţionare.
(3) Pentru obţinerea licenţei de funcţionare este necesară întrunirea următoarelor condiţii:
a) prezentarea regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicaţii, cu mijloacele audio-video, aparatura de recunoaştere şi identificare, sistemele de alarmă împotriva efracţiei, sistemele de cronometrare şi numărare, cu centrele de supraveghere şi dispeceratele, tehnica de calcul şi softul utilizat, cu armamentul şi alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societăţii, în funcţie de obiectul de activitate;
c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societăţii şi a însemnelor distinctive înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
d) prezentarea notificării prin care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activităţi de pază şi protecţie.
(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:
a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;
b) servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante, precum şi servicii de consultanţă în domeniu;
c) servicii de protecţie personală specializată, denumită gardă de corp, şi servicii de consultanţă în domeniu.
(5) Prin servicii de pază se înţelege:
a) paza proprietăţii împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
b) paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor acţiuni producătoare de pagube materiale;
c) detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă;
d) paza proprietăţii intelectuale;
e) paza mediului înconjurător;
f) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de pază.
(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante se înţelege:
a) organizarea şi asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanţă deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul serviciului îl denumeşte astfel;
b) organizarea şi asigurarea pazei transportului unor date şi informaţii, indiferent de suportul pe care acestea se află şi de modalitatea aleasă pentru transmitere;
c) organizarea şi asigurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicaţii;
d) organizarea şi asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiţii de maximă siguranţă;
e) furnizarea către autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activităţii de transport.
(7) Prin serviciu de protecţie specializată a persoanei gardă de corp - se înţelege:
a) protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanei aflate sub protecţie;
b) protejarea persoanei aflate sub protecţie împotriva hărţuirii, pedepsită de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protecţie în timpul transportului;
d) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de protecţie.
(8) Prin serviciu de consultanţă se înţelege:
a) asistenţă cu privire la activităţile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b) întocmirea de analize, evaluări şi rapoarte asupra riscurilor la adresa securităţii persoanei, proprietăţii sau mediului.
(9) Conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie trebuie să obţină avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, după caz, în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea respectivă.
(10) Unitatea de poliţie competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetăţenie română şi domiciliul în ţară, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuţiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetăţenească şi nu a suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
Art. 21. - (1) Personalului din societăţile specializate de pază şi protecţie îi este interzis să culeagă date şi informaţii.
(2) În situaţia în care intră în posesia unor date şi informaţii care vizează siguranţa naţională, personalul menţionat la alin. (1) are obligaţia să informeze, de îndată, autorităţile competente cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Art. 22. - (1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, conform legii.
(2) Plata serviciilor de pază şi protecţie prestate de către societăţile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
(3) Societăţile specializate de pază şi protecţie au obligaţia de a păstra evidenţa contractelor în registre speciale.
(4) Societăţile specializate de pază şi protecţie nu pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii între acestea, precum şi cu cele ale autorităţilor publice ori ale organismelor internaţionale la care România este parte.
(5) Modelul echipamentului personalului de pază şi protecţie se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se inscripţionează cu denumirea şi sigla societăţii, aprobate cu ocazia acordării licenţei. Pe autovehiculele din dotarea societăţilor specializate se inscripţionează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licenţă de către poliţie şi numerele de telefon ale societăţii. Montarea şi folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăţilor de pază şi protecţie sunt interzise.
(6) Societăţile specializate de pază şi protecţie se pot asocia cu societăţi sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.
SECŢIUNEA a 5-a
Garda de corp
Art. 23. - (1) Garda de corp se asigură de către societăţile specializate de pază şi protecţie care au primit licenţă în acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societăţile specializate de pază şi protecţie prevăzute la alin. (1).
Art. 24. - Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activităţile desfăşurate să respecte legile în vigoare şi să nu lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
CAPITOLUL III
Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante, precum şi a transporturilor cu caracter special
Art. 25. - (1) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şi artă, se asigură cu mijloace de transport anume destinate şi se realizează, după caz, cu jandarmi, gardieni publici, personal propriu sau al unei societăţi specializate de pază şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniţii, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanţe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanţe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate şi se asigură cu efective de jandarmi, cu excepţia celor organizate şi executate cu efective ale Ministerului Apărării Naţionale.
(3) Paza transporturilor bunurilor şi valorilor importante sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.
Art. 26. - (1) Paza transporturilor de bunuri şi valori sau a celor cu caracter special se organizează şi se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu şi în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparţinând unor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.
(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile şi valorile de transportat, condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se transportă, situaţia operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general şi particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice şi de autoapărare, modul de acţiune în diferite situaţii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori importante ori cele speciale se efectuează pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puţin o persoană înarmată, în cadrul localităţii, şi de minimum două, în afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a celor speciale, prevăzute la art. 25, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unităţii care asigură efectivele de pază şi cel al unităţii beneficiare, prin planul de pază şi prin contract.
(6) Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor şi valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiţii corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:
a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum şi pentru echipajele care asigură paza acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7) Bunurile şi valorile prevăzute la art. 25 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înţelegerii dintre părţi.
Art. 27. - (1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor şi valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 25, se certifică, potrivit legii, de către un laborator sau de un organism de certificare abilitat, care stabileşte, conform standardelor, clasa de siguranţă în care se încadrează. Acestea se amenajează în mod cores- punzător, se dotează cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare, destinate să asigure securitatea deplină a per- soanelor însoţitoare, a bunurilor, valorilor şi produselor spe- ciale transportate, şi se echipează cu tehnică de transmisiuni radio pe frecvenţele aprobate conform legii.
(2) Pe timpul transporturilor bunurilor şi valorilor importante sau al celor cu caracter special în afara localităţilor sau când situaţia din zonă o impune, conducătorul unităţii va asigura cel puţin un echipaj de însoţire pentru paza şi protecţia bunurilor sau a valorilor respective.
(3) Transporturile de bunuri sau valori importante ori cele cu caracter special vor fi monitorizate de poliţie şi jandarmerie, după caz.
(4) Autovehiculele care în mod curent sunt folosite pentru transportul unor valori de mai mică importanţă vor fi prevăzute cu casete metalice fixate pe caroserie, dotate cu încuietori, sistem de alarmare, şi vor fi însoţite de una sau mai multe persoane, desemnate din cadrul unităţii respective, sau de agenţi de pază. Certificarea acestor autovehicule nu este obligatorie.
CAPITOLUL IV
Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
SECŢIUNEA 1
Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
Art. 28. - (1) Conducătorii unităţilor care deţin bunuri, valori şi suporturi de stocare a documentelor, a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat sunt obligaţi să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea caracter.
(2) Proiectele ce vizează măsurile prevăzute la alin. (1) se avizează de către instituţiile abilitate, potrivit actelor normative ce privesc protecţia informaţiilor clasificate.
(3) Elementele de protecţie mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării şi manipulării bunurilor şi valorilor de orice fel trebuie să fie certificate că rezistă la efracţie, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.
(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, tezaure, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori.
(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente electronice compus din: centrala de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare de prezenţă, antişoc şi acustice, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, de natură să asigure o protecţie corespunzătoare obiectivelor şi persoanelor.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, se avizează şi se controlează potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc în conformitate cu normele tehnice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 29. - (1) În cadrul măsurilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conducătorii unităţilor prestatoare, precum şi ai unităţilor beneficiare sunt obligaţi să asigure numai folosirea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi de alarmare împotriva efracţiei care sunt certificate.
(2) Certificarea calităţii mijloacelor de protecţie mecanofizice prevăzute la alin. (1) şi a componentelor acestora, produse în România sau importate, se face de către un laborator de încercări din ţară, autorizat şi acreditat, potrivit legii.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) unităţile din cadrul structurilor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Art. 30. - În proiectele de execuţie a construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare şi transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi instalarea sistemelor tehnice de pază şi alarmare împotriva efracţiei.
Art. 31. - Se interzice comercializarea, în orice mod, a mijloacelor de alarmare împotriva efracţiei, a mijloacelor de protecţie mecano-fizice sau a componentelor acestora fără prezentarea certificatului de calitate, eliberat de un laborator autorizat din ţară, a standardului naţional sau internaţional şi fără precizarea clasei de siguranţă în care se încadrează, conform normelor europene.
Art. 32. - Beneficiarii, conducătorii şi personalul societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecano-fizice sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
Art. 33. - Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se face în raport cu importanţa bunurilor şi a valorilor ce urmează a fi apărate şi cu categoria de importanţă a construcţiei de către societăţile de asigurare.
SECŢIUNEA a 2-a
Licenţierea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei
Art. 34. - (1) Persoanele fizice sau juridice pot desfăşura activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sau a componentelor acestora numai pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, reînnoită la fiecare 3 ani, şi cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să comunice în scris unităţii de poliţie competente orice modificare intervenită în structura şi organizarea activităţii pentru care a fost eliberată licenţa.
(3) Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora se avizează de inspectoratele de poliţie judeţene sau de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia societatea îşi are sediul ori persoana fizică, domiciliul.
Art. 35. - (1) Societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informaţii, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licenţă, precum şi instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activităţi.
(2) Conducătorii societăţilor specializate în proiectarea, producerea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, aprobate cu ocazia acordării licenţei.
(3) Societăţile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăţi sau firme de profil străine, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare
Art. 36. - (1) Unităţile de jandarmi, Corpul gardienilor publici, societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă care să monitorizeze şi să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenţie.
(2) Înfiinţarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare de către Inspectoratul General al Poliţiei Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Intervenţia echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonaţii conectaţi se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al corpurilor gardienilor publici ori al societăţilor specializate de pază şi protecţie.
(5) În situaţiile în care intervenţia este confirmată şi forţele proprii sunt depăşite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunţă unitatea de poliţie competentă, în vederea prinderii infractorilor şi a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceştia vor fi predaţi de îndată unităţilor de poliţie competente teritorial.
(6) Menţionarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare şi transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.
CAPITOLUL V
Selecţia, atestarea, angajarea, pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp
SECŢIUNEA 1
Selecţia şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp
Art. 37. - Răspunderea pentru selecţia, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea şi dotarea personalului de pază şi gardă de corp revine angajatorului.
Art. 38. - Personalul cu atribuţii de pază se compune din: agenţi de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoţitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii ori desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază.
Art. 39. - Persoana care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie cetăţean român şi să aibă vârsta de cel puţin 18 ani;
b) să fie apt medical pentru exercitarea funcţiei;
c) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
d) să fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 40. - (1) Angajarea personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat de poliţie, a certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională, a certificatului de cazier judiciar şi, după caz, a avizului poliţiei pentru portarmă.
(2) Sunt exceptate de la obligaţia obţinerii certificatului profesional prevăzut la alin. (1) persoanele care fac dovada că provin din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
SECŢIUNEA a 2-a
Atestarea şi pregătirea personalului de pază şi gardă de corp
Art. 41. - (1) Atestarea personalului pentru executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp se face după obţinerea avizului din partea organelor de poliţie şi absolvirea unor cursuri de calificare, cu durată minimă de 90 de zile, contra cost, organizate de Jandarmeria Română, Serviciul de Protecţie şi Pază, corpurile gardienilor publici sau societăţile specializate de pază şi protecţie, precum şi de alte persoane juridice care au înscris în obiectul de activitate această prestaţie, avizate de Ministerul de Interne.
(2) Cursurile de calificare se desfăşoară pe baza unei tematici specifice, avizată, după caz, de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române sau Serviciul de Protecţie şi Pază, şi se finalizează prin examinarea absolvenţilor de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai poliţiei sau jandarmeriei şi ai autorităţii publice care răspunde de ocuparea şi formarea profesională.
(3) După susţinerea examenului şi obţinerea certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională, absolventului i se eliberează de către Inspectoratul General al Poliţiei Române atestatul în baza căruia va putea exercita profesia de agent de pază sau gardă de corp.
(4) Înscrierea la cursurile de calificare se face pe baza cererii candidatului, a documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 39 şi a avizului poliţiei.
(5) Personalul de pază şi garda de corp, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 39, se verifică şi se avizează, în termen de 30 de zile de la data solicitării, de către unitatea de poliţie competentă teritorial.
(6) Solicitarea avizării se face de către conducătorul unităţii care organizează cursurile de calificare sau, după caz, al celei unde este angajat personalul de pază sau garda de corp.
(7) Este interzisă admiterea la cursurile de calificare a candidaţilor care nu au obţinut avizul poliţiei.
(8) În cazul săvârşirii de infracţiuni cu intenţie sau abateri în legătură cu serviciul, pentru care legislaţia muncii prevede desfacerea contractului de muncă, avizul poliţiei este anulat de drept, iar atestatul este retras, acest lucru comunicându-se unităţii de poliţie competente teritorial, în vederea excluderii din evidenţa centralizată.
(9) Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), care deţin secrete de stat sau care desfăşoară activităţi de interes strategic, sunt obligaţi să solicite, pe lângă avizul poliţiei prevăzut la alin. (4), şi avizul Serviciului Român de Informaţii, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.
SECŢIUNEA a 3-a
Dotarea personalului de pază
Art. 42. - Angajatorii sunt obligaţi să doteze personalul de pază şi gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive şi, după caz, echipament de protecţie, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.
Art. 43. - Personalul de pază sau gardă de corp are obligaţia de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, precum şi cu denumirea unităţii la care este angajat.
Art. 44. - (1) Uniforma şi însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripţionată numai cu denumirea şi sigla societăţii angajatoare.
(2) Este interzis societăţilor private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice. Societăţilor private de pază li se interzice şi folosirea de cagule, măşti pentru protecţia feţei şi cătuşe metalice.
Art. 45. - (1) În raport cu importanţa şi natura obiectivelor, bunurilor şi valorilor păzite, cu avizul poliţiei sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică şi alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.
(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliţie sau jandarmerie, a planului de pază/protecţie a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri şi valori importante sau speciale.
Art. 46. - (1) Armamentul şi muniţia se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliţie sau jandarmi competentă teritorial.
(2) Cel puţin semestrial, sub supravegherea unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază şi gardă de corp dotat cu arme de foc.
(3) Contravaloarea muniţiei consumate se suportă de angajator.
CAPITOLUL VI
Atribuţiile personalului de pază şi gardă de corp
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile personalului de pază
Art. 47. - Personalul de pază este obligat să cunoască şi să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate.
Art. 48. - În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:
a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităţilor păzite;
b) să păzească obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază şi să asigure integritatea acestora;
c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne;
d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri;
e) să încunoştinţeze de îndată şeful său ierarhic şi conducerea unităţii beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
f) în caz de avarii produse la instalaţii, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice şi în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunoştinţă celor în drept asemenea evenimente şi să ia primele măsuri pentru limitarea consecinţelor evenimentului;
g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea unităţii şi poliţia;
h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz de dezastre;
i) să sesizeze poliţia în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unităţii şi să-şi dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliţiei pentru prinderea infractorilor;
j) să păstreze secretul de stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are acces la asemenea date şi informaţii;
k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
l) să poarte uniforma şi însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepţia locurilor de muncă unde se impune o altă ţinută;
m) să nu se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;
n) să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea unităţii despre aceasta;
o) să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit nelegale, şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;
p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum şi orice alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit planului de pază;
q) să respecte consemnul general şi particular al postului.
Art. 49. - Şeful formaţiei de pază, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48, are şi următoarele atribuţii:
a) să organizeze, să conducă şi să controleze activitatea de pază, precum şi modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată conducerea unităţii şi poliţia despre evenimentele produse pe timpul activităţii de pază şi să ţină evidenţa acestora;
c) să propună conducerii unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii de pază;
d) să ţină evidenţa armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreţinerea, depozitarea şi folosirea acestora, potrivit legii;
e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile gărzii de corp
Art. 50. - (1) În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48 lit. d) şi j)-o), şi următoarele obligaţii specifice:
a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;
b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;
c) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activităţi care depăşesc limita atribuţiilor sale legale;
d) să anunţe unitatea de poliţie de îndată ce intră în posesia unor date sau informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor infracţiuni;
e) să oprească şi să imobilizeze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecţia şi să le predea de îndată la cea mai apropiată unitate de poliţie, fără a-şi abandona atribuţiile de gardă de corp;
f) să participe, la cererea autorităţilor statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligaţiile faţă de persoana pe care o are în pază;
g) să coopereze cu autorităţile statului care au atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(2) Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituţiilor publice.
Art. 51. - Modul de acţiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabileşte prin planul de protecţie întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliţie competentă teritorial.
CAPITOLUL VII
Obligaţiile conducătorilor de unităţi
Art. 52. - Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcţionează sisteme de pază, au următoarele obligaţii:
a) răspund de organizarea şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin, cu orice titlu;
b) analizează temeinic nevoile stricte de pază şi stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea unităţilor respective, cu specificul producţiei şi cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza şi stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unităţii de jandarmi care a aprobat planul de pază;
c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecţionarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;
d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază şi controlează modul în care acesta îşi execută atribuţiile de serviciu;
e) asigură executarea amenajărilor şi a instalaţiilor necesare desfăşurării serviciului de pază, precum şi introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor tehnice de legătură, de pază şi de alarmă împotriva efracţiei;
f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă şi însemne distinctive, în condiţiile legii;
g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici ori cele ale societăţilor specializate destinate serviciului de pază şi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a acestuia;
h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, numai cu societăţile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici cărora li s-a acordat licenţa, după caz, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române;
i) asigură spaţiile şi amenajările necesare păstrării în deplină siguranţă a armamentului şi a muniţiei destinate serviciului de pază;
j) stabilesc reguli privind accesul şi circulaţia în interiorul obiectivului păzit;
k) stabilesc responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, în ceea ce priveşte paza şi siguranţa utilajelor şi instalaţiilor.
Art. 53. - Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 52 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităţilor de poliţie sau jandarmi competente teritorial.
CAPITOLUL VIII
Obligaţiile Ministerului de Interne
Art. 54. - Ministerul de Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de pază şi protecţie pe teritoriul României.
Art. 55. - În scopul asigurării pazei şi a siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Poliţiei Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a) avizează planurile de pază ale unităţilor la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă;
b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unităţi în pregătirea personalului de pază şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;
c) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate de pază şi emite avizul pentru conducătorii acestora, în condiţiile legii;
d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;
e) avizează personalul care solicită să urmeze cursuri de calificare în domeniul pazei şi gărzii de corp;
f) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi gardă de corp;
g) avizează planurile tematice pentru cursurile de atestare profesională a personalului de pază;
h) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracţiei, propuse a se instala în unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1);
i) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază şi gardă de corp;
j) acordă asistenţă în organizarea activităţii de pază şi gardă de corp şi asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituţiilor publice autorizate prin lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare să deţină şi să folosească arme de foc şi muniţii, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
k) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;
l) controlează modul în care se respectă dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor, precum şi a celor privind garda de corp şi stabileşte măsurile ce urmează să fie luate;
m) avizează regulamentele de organizare şi funcţionare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;
n) eliberează licenţe de funcţionare societăţilor specializate în activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora şi de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licenţa acestora, în condiţiile legii;
o) avizează conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
p) avizează personalul de pază şi gardă de corp pentru portarmă;
q) controlează şi îndrumă activitatea societăţilor specializate;
r) ţine evidenţa licenţelor, atestatelor şi a avizelor acordate, precum şi a celor retrase şi furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază şi protecţie, date în acest sens.
Art. 56. - În scopul asigurării pazei şi siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a) asigură paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor unor valori importante sau speciale, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului de interne, în condiţiile prezentei legi;
b) avizează planurile de pază la unităţile la care paza este asigurată cu efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă;
c) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor în pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit armamentul necesar, în vederea dotării personalului de pază, şi urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază a instituţiilor publice autorizate;
d) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unităţi;
e) organizează cursuri de calificare şi avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi gardă de corp;
f) îndrumă şi supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru unităţile unde funcţionează pază mixtă cu jandarmi.
CAPITOLUL IX
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 57. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 58. - Desfăşurarea de activităţi de pază sau protecţie, de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora fără atestat sau fără licenţa de funcţionare prevăzută de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 59. - Implicarea, de către conducătorii unităţilor cu pază proprie, ai corpurilor gardienilor publici, ai corpurilor specializate de pază, ai societăţilor specializate de pază şi protecţie, a personalului propriu în desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autorităţile publice competente, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Art. 60. - Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi la art. 18 alin. (2) şi (3);
b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 25, art. 27 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 29 alin. (1);
c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1), şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;
d) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (10), art. 22 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39;
e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 48-51;
f) neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiilor prevăzute la art. 52;
g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 41 alin. (7) şi (9) şi ale art. 42;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracţiei sau de componente ale acestora cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), precum şi nerespectarea prevederilor art. 30 şi 31;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanţilor autorităţilor publice aflaţi în exerciţiul funcţiunii, al personalului poliţiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuţiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracţie şi în organizarea activităţii de gardă de corp;
j) depăşirea limitelor obiectului de activitate al societăţii specializate sau al corpurilor gardienilor publici;
k) refuzul de a furniza datele, informaţiile sau documentele solicitate de către reprezentanţii autorităţilor publice competente, potrivit legii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii;
l) executarea, în fapt, a atribuţiilor de organizare şi funcţionare a activităţii societăţilor specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
m) nerespectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării licenţei de funcţionare.
Art. 61. - Contravenţiile prevăzute la art. 60 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 RON la 1000 RON, contravenţiile prevăzute la lit. g)-m);
b) cu amendă de la 200 RON la 500 RON, contravenţiile prevăzute la lit. a)-d) şi f);
c) cu amendă de la 50 RON la 100 RON, contravenţia prevăzută la lit. e).
Art. 62. - (1) Licenţa de funcţionare se anulează în următoarele cazuri:
a) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. i)-k), dacă făptuitorul are calitatea de conducător al societăţii care are ca obiect de activitate paza şi/sau protecţia, precum şi a contravenţiilor prevăzute la art. 60 lit. l) şi m);
b) la repetarea, în interval de un an, a faptelor care atrag măsura suspendării;
c) la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 59;
d) la săvârşirea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie, ai celor licenţiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei ori al componentelor acestora sau al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infracţiuni în legătură cu activitatea acestor societăţi.
(2) Anularea licenţei de funcţionare se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de judecată şi se comunică oficiului registrului comerţului pe raza căruia funcţionează societatea specializată de pază şi protecţie, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenţie sau a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), anularea licenţei se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a făptuitorului.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licenţei se dispune în baza actului de constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi are sediul societatea sancţionată, şi se comunică Inspectoratului General al Poliţiei Române şi societăţii respective.
(5) După anularea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.
(6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti nu se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române se organizează evidenţa informatizată a tuturor societăţilor care au primit licenţă de funcţionare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor de alarmare împotriva efracţiei şi monitorizării acestor sisteme.
Art. 63. - (1) Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Inspectoratului General al Poliţiei Române şi se ia în mod obligatoriu în următoarele situaţii:
a) persoana a săvârşit o infracţiune în legătură cu serviciul;
b) persoana a fost sancţionată contravenţional de cel puţin două ori în 6 luni pentru încălcarea dispoziţiilor art. 48-50 sau a normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
c) persoana şi-a pierdut aptitudinile fizice necesare în vederea îndeplinirii funcţiei de paznic sau gardă de corp ori a fost declarată iresponsabilă, potrivit legii.
(2) Măsura retragerii atestatului se propune de agentul constatator care s-a sesizat că personalul de pază sau gardă de corp se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se dispune de către unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se de îndată angajatorului şi persoanei sancţionate.
(3) Persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiţie, în condiţiile legii.
(4) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române va fi organizată o evidenţă informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de pază, precum şi a celor cărora le-au fost retrase atestatele de către unităţile competente ale Ministerului de Interne.
Art. 64. - Săvârşirea într-un interval de 3 luni a cel puţin două dintre contravenţiile prevăzute la art. 60 lit. g) şi h) atrage suspendarea, pe o perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal.
Art. 65. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor ce le revin, potrivit legii.
Art. 66. - Contravenţiilor prevăzute la art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 67. - Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 68. - (1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.
(2) Serviciul de Protecţie şi Pază coordonează acţiunea tuturor forţelor de pază şi protecţie de la unităţile care beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competenţa sa îşi desfăşoară activitatea permanent sau temporar. [SUS]
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ NR. 55 DIN 30 APRILIE 2002 PRIVIND REGIMUL DE DEŢINERE AL CÂINILOR PERICULOŞI SAU AGRESIVI
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin câini periculoşi se înţelege câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează:
a. categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor;
b. categoria a II-a: câinii din rasele Staffordshire Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor.
ART. 2
(1) Prin câini agresivi se înţelege:
a. orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private;
b. orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop.
(2) Nu intră în categoria câinilor agresivi definiţi la alin. (1):
a. orice câine care atacă sau muşcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de acel câine;
b. orice câine folosit de unităţile de poliţie, jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, chiar dacă, aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană.
CAP. 2
Obligaţiile deţinătorilor de câini şi condiţiile deţinerii acestora
ART. 3
(1) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 au următoarele obligaţii:
a. să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b. să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
c. să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 2 alin. (1) au obligaţia să înregistreze câinii la Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, şi să inscripţioneze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul "Câine periculos" sau, după caz, "Câine agresiv", printr-o plăcuţă având dimensiunile de cel puţin 15 x 25 cm.
ART. 4
(1) Proprietarii de câini prevăzuţi la art. 1 au obligaţia să depună la sediul poliţiei în a cărei rază este situat imobilul în care este deţinut câinele o adeverinţă în fotocopie, eliberată de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, din care să rezulte încadrarea câinelui în categoriile prevăzute la art. 1, precum şi o declaraţie pe propria răspundere cuprinzând următoarele date:
a. numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b. efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c. efectuarea sterilizării câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
d. existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a).
(2) În cazul schimbării adresei imobilului menţionat la alin. (1) proprietarii de câini încadraţi la art. 1 au obligaţia să depună în termen de 48 de ore, la sediul poliţiei în a cărei rază se află noua adresă, documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui câine încadrat la art. 1, precum şi înstrăinarea câinilor încadraţi la art. 1 lit. b) vor fi declarate în termen de 48 de ore la sediul poliţiei în a cărei rază se află imobilul de deţinere al câinelui.
ART. 5
Prevederile art. 3 şi 4 nu se aplică unităţilor de poliţie, jandarmerie, celorlalte unităţi militare, vămilor şi serviciilor publice de securitate, protecţie şi pază.
ART. 6
(1) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, precum şi în alte locuri publice, cu excepţia drumurilor publice şi a căilor de acces către acestea, este interzis.
(2) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor în care sunt deţinuţi, pe drumurile publice şi pe căile de acces către acestea este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în zgardă şi lesă sau ham de către proprietar ori de către deţinătorul temporar.
(3) Staţionarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor prevăzute la alin. (2) este interzisă.
(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al câinilor din rasele Ciobănesc Belgian Malinois, Ciobănesc German, Dobermann, Presa Canario, Ciobănesc de Asia Centrală Komondor, Kuvasz, Schnauzer Uriaş şi metişii lor în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuţi în prezentul alineat este permis fără botniţă şi fără lesă.
ART. 7
Dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt permise numai în centre speciale, stabilite prin hotărâre de către consiliile comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 8
Se interzice:
a. organizarea luptelor între câini, antrenarea câinilor în acest scop şi participarea cu câini la astfel de lupte, indiferent cărei rase îi aparţin câinii;
b. importul sau comercializarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
c. reproducţia câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine recunoscute de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională;
d. abandonarea câinilor prevăzuţi la art. 1, art. 2 alin. (1) şi la art. 6 alin. (4).
ART. 9
(1) Câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizaţi.
(2) Sterilizarea câinilor va fi confirmată în carnetul de sănătate de către medicul veterinar care a efectuat intervenţia.
(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) sunt obligaţi să îi sterilizeze, pe cheltuială proprie.
ART. 10
(1) În cazul câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1), organele de poliţie, la sesizarea unei persoane sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, avertizează proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui să ia toate măsurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Dacă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1) nu iau măsurile prevăzute la alin. (1), poliţia poate dispune plasarea câinelui într-un adăpost, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2), în cazul în care pericolul avut în vedere se menţine.
(3) Cheltuielile generate de întreţinerea câinelui aflat sub supraveghere se suportă de către proprietar sau de deţinătorul temporar al câinelui.
CAP. 3
Infracţiuni şi contravenţii
ART. 11
(1) Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
ART. 12
(1) Fapta persoanei de a determina în orice mod atacul câinelui, aparţinând oricărei rase, asupra unei persoane, dacă a avut ca urmare o vătămare, constituie infracţiune şi se pedepseşte conform art. 181 - 183 din Codul penal.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani.
ART. 13
Importul sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi confiscarea acestora.
ART. 14
Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 15
(1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 11 şi 12 câinii se confiscă de către poliţie, cu sprijinul personalului instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de cel mult două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
(2) Câinii prevăzuţi la alin. (1) vor fi cazaţi în adăposturile Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în vederea plasării lor în grija organizaţiilor pentru protecţia animalelor, care vor proceda conform reglementărilor proprii.
ART. 16
Măsura confiscării prevăzută la art. 13 constă în capturarea, transportarea şi păstrarea câinelui în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Măsura se dispune în condiţiile legii de către agentul constatator şi se execută de către personalul angajat al consiliilor locale, instruit în acest sens. Păstrarea şi adopţia câinilor se fac în condiţiile reglementărilor legale.
ART. 17
Nu se pedepsesc infracţiunile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă dacă victima actelor incriminate a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de câine ori dacă intervenţia câinelui a fost determinată de apărarea proprietarului sau a deţinătorului temporar, victimă iminentă a unei infracţiuni de violenţă săvârşite împotriva sa.
ART. 18
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a. neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui, dacă fapta s-a soldat cu rănirea sau cu uciderea unui animal domestic;
b. neanunţarea la poliţie a pierderii sau a decesului câinilor prevăzuţi la art. 1, de către proprietar sau de către persoana care îi are în pază, în termen de 48 de ore de la constatare;
c. nerespectarea prevederilor art. 3 şi ale art. 4 alin. (1) şi (2);
d. nerespectarea prevederilor art. 7, art. 8 lit. c) şi ale art. 9;
e. nerespectarea prevederilor art. 6;
f. nerespectarea art. 8 lit. d).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a. cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 100 RON la 500 RON;
b. cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 500 RON la 1500 RON;
c. cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 1500 RON la 3000 RON.
ART. 19
(1) Fapta persoanei care produce câinelui, în orice mod, o suferinţă nejustificată ori îl provoacă la reacţii agresive constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1000 RON la 2000 RON.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui provocat este absolvit de orice răspundere.
ART. 20
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii poliţiei sanitare veterinare şi de către personalul anume desemnat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, inclusiv ale art. 28 alin. (1).
CAP. 4
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 21
(1) În termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă câinii vor fi în mod obligatoriu identificaţi şi înregistraţi potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Proprietarii sau deţinătorii temporari de câini care pot fi încadraţi la art. 1 au obligaţia de a prezenta câinii la Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea evaluării şi încadrării lor în una dintre categoriile prevăzute la art. 1.
(3) Până la înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Chinologică câinii menţionaţi la art. 1 vor fi înregistraţi şi identificaţi prin tatuaj, pe cheltuiala proprietarului sau a deţinătorului temporar, de către asociaţia prevăzută la alin. (2), menţionându-se codul în carnetul de sănătate şi în adeverinţa eliberată.
(4) Câinii încadraţi la art. 1, lăsaţi în libertate şi care nu pot fi identificaţi, vor fi capturaţi de către serviciile pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor fi eutanasiaţi conform dispoziţiilor legale.
ART. 22
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt obligaţi să depună la sediul poliţiei declaraţia prevăzută la art. 4.
ART. 23
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează Autoritatea de Supraveghere Chinologică în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii de Supraveghere Chinologică va fi aprobat în termen de 30 de zile de la înfiinţarea acesteia, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. [SUS]
LEGE NR. 60 DIN 11 MARTIE 2003 PENTRU APROBAREA ORDONANŢEI DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 55/2002 PRIVIND REGIMUL DE DEŢINERE AL CÂINILOR PERICULOŞI SAU AGRESIVI
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55 din 30 aprilie 2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2002, cu următoarele modificări:
1. Litera b) a articolului 1 va avea următorul cuprins:
"b) categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor."
2. Litera b) a alineatului (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
"b) orice câine folosit de unităţile de poliţie, de jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, care, aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană."
3. La articolul 3 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:
"ART. 3
(1) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:"
4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"ART. 5
Prevederile art. 3 şi 4 nu se aplică unităţilor de poliţie, de jandarmerie, celorlalte unităţi militare, vămilor şi serviciilor publice de securitate, protecţie şi pază, precum şi în cazul spectacolelor demonstrative organizate sau al unor filmări."
5. Alineatul (4) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
"(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuţi în prezentul alineat este permis fără botniţă şi fără lesă."
6. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
"ART. 7
(1) Dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt permise numai în centre speciale sau în alte locuri autorizate, stabilite prin hotărâre de către consiliile comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Dresorii care activează în centrele speciale trebuie să facă dovada pregătirii şi atestării lor profesionale şi vor fi autorizaţi din 3 în 3 ani de o comisie formată din câte un reprezentant al Asociaţiei Chinologice Române, Ministerului de Interne şi Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Autorizaţia va fi vizată anual. Sunt permise dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 de către deţinător, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor răspunderilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă."
7. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
"ART. 11
(1) Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul câinelui sau de deţinătorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a avut ca urmare vătămarea corporală gravă, pedeapsa este cea prevăzută la art. 181 - 184 Cod penal.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Acţiunea penală prevăzută la alin. (1) şi (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală."
8. Articolul 12 se abrogă.
9. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"ART. 13
Importul sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani şi confiscarea acestora."
10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"ART. 14
Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani."
11. Alineatul (3) al articolului 21 va avea următorul cuprins:
"(3) Până la înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Canină câinii menţionaţi la art. 1 vor fi înregistraţi şi identificaţi prin tatuaj, pe cheltuiala proprietarului sau a deţinătorului temporar, de către asociaţia prevăzută la alin. (2), menţionându-se codul în carnetul de sănătate şi în adeverinţa eliberată."
RECOMANDĂRI PENTRU DEŢINĂTORII SAU PROPRIETARII
DE CÂINI PERICULOŞI SAU AGRESIVI
• Înainte de a vă lua un câine, trebuie să vă puneţi nişte întrebări. Asta pentru ca toţi câinii au anumite nevoi care vor dura o viata. Un câine depinde de stăpânul lor uman, care trebuie sa-l îngrijească si să-l iubească. Această dependenţă este răsplătită de către câine cu un devotament necondiţionat si o afecţiune enormă.
• Un câine devine foarte repede un membru al familiei si trebuie sa fie in stare sa se conformeze cu stilul de viaţă al familiei respective. Dacă este o rasă nepotrivită, adusă în casă din greşeală, şi nu reuşeşte să fie la înălţimea aşteptărilor tale, atunci în loc de a deveni un membru iubit al familiei, va deveni o povară si o persoană non-grata. Dacă ai grijă şi alegi atent câinele dintre diferitele rase existente, atunci rezultatul va fi un tovarăş patruped care iţi va aduce multă fericire.
• Persoanele cu un temperament coleric nu trebuie să-şi achiziţioneze câini periculoşi sau agresivi, întrucât pornirile agresive ale omului, pe care educaţional el le stăpâneşte, le poate transmite telepatic câinelui, iar acesta fără nici o comandă poate ataca un om sau animal.
• Când veţi alege un câine pentru o anumită utilitate, trebuie să fiţi bine informat asupra aptitudinilor câinelui pe care îl doriţi şi este util să îl achiziţionaţi după ce consultaţi Asociaţia Chinologică în vederea recomandării unui exemplar care să fie conform dorinţelor şi să se încadreze în standardul rasei.
• Întrucât trăiţi în societate, trebuie să aveţi în vedere în ce măsură câinele va fi acceptat de ceilalţi membrii ai familiei, de vecinii de apartament sau de curte, în condiţiile în care aceştia sunt de acord, este bine să faceţi acest pas.
• Odată achiziţionat câinele dorit, trebuie să acordaţi o atenţie deosebită acţiunilor profilactice ce se execută în vederea prevenirii unor boli infecţioase, pentru a proteja atât sănătatea câinelui cât şi a dumneavoastră.
• Indiferent de modul de întreţinere, locul de odihnă destinat câinelui, trebuie să fie ales de aşa manieră, încât să evite, pe cât posibil contactul direct cu gardul dinspre stradă sau cu poarta, deoarece îl menţine într-o stare permanentă de nervozitate, existând riscul să muşte pe oricine intră în raza lui de acţiune.
• Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor periculoşi sau agresivi au obligaţia să înregistreze câinii la Asociaţia Chinologică zonală şi să inscripţioneze în mod vizibil, la intrarea în apartament ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul „CÂINE PERICULOS" pe o plăcuţă având dimensiunile de 15-25 cm.
• Pentru obţinerea unui câine viguros, rezistent, echilibrat clin punct de vedere nervos, este necesar ca dezvoltarea lui fizică să fie condusă prin antrenamente judicioase, progresive, în funcţie de vârstă şi de rasă.
• Este interzisă antrenarea câinilor în vederea dezvoltării agresivităţii cu scopul de a participa la lupte sau alte activităţi ce ar pune în pericol viaţa şi integritatea corporală a unor persoane sau animale.
• Dresajul şi antrenamentul câinilor se poate realiza numai în centre special amenajate, stabilite prin hotărâri de către consiliile comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
• Indiferent de rasă, toţi câinii au nevoie de aer proaspăt şi tic mâncare, zilnic. Exerciţiul fizic constituie o activitate benefică atât pentru câine, cât şi pentru stăpân, şi nu poate fi subestimat sau neglijat.
• Plimbarea câinilor periculoşi sau agresivi este permisă numai dacă aceştia poartă botniţă, sunt ţinuţi în lesă sau ham, şi se poate realiza numai în locuri special amenajate.
• Cei care scot aceste animale la plimbare trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei.
• Deţinătorilor sau proprietarilor de câini periculoşi sau agresivi le recomandăm să îşi înregistreze animalele la Asociaţia Chinologică zonală, să îi sterilizeze şi să depună la sediul Poliţiei în a cărei rază se află imobilul unde este ţinut câinele documentaţia menţionată în OUG 55/2002.
• Fiecare câine va avea un carnet de sănătate unde vor fi înscrise vaccinările efectuate, iar în cazul câinilor periculoşi prevăzuţi la art. 1 lit. a) din OUG 55/2002, sterilizarea acestora va fi confirmată în acest document de către medicul veterinar care a efectuat intervenţia.
• În timpul jocului sau antrenamentului, evitaţi conflictele cu câinele pentru a nu da ocazia să încerce să îşi impună propria voinţă.
CÂINI AGRESIVI
Tosa, Rottweiller, Dog argentinian
Mastino Napoletano, Fila Brasileiro, Mastiff
Ciobanesc caucazian, Cane Corso
